Cronicile Mării Negre. Ediția a X-a (Partea a doua)

CRONICILE MĂRII NEGRE / CMN.

Jurnal de bord geopolitic la Pontul Euxin[1]

Ediția a X-a, sâmbătă, 6 aprilie 2024

Partea a doua

I. Cronici albe[2]

•  Alegerea lui Pellegrini consolidează cursul anti-ucrainean și pro-rus al Slovaciei. Oficiali de la Moscova salută deja alegerea lui Peter Pellegrini în funcția de președinte al Slovaciei. Acesta se pronunță, ca și premierul slovac Robert Fico, împotriva susținerii tehnico-militare a Ucrainei, împotriva livrărilor de armamente către Ucraina și pentru „soluționarea rapidă a conflictului ruso-ucrainean”. Potrivit lui Pellegrini, continuarea livrărilor de armamente către Ucraina va duce la o catastrofă. Alegerea lui Pellegrini în funcția de președinte în Slovacia consolidează cursul anti-ucrainean și pro-rus al acestei țări. În momentul de față, aceste tendințe se consolidează la Budapesta, Bratislava și Viena.
• Noi evaluări privind Republica Moldova. Experții ruși menționează tot mai frecvent „transformarea Republicii Moldova într-o platformă NATO, pe fondul unui eșec al Ucrainei”. Potrivit acestora, “căderea regimului de la Kiev va duce la o expansiune NATO pe teritoriul Republicii Moldova”. Evaluări similare, citate de presa rusă, au și foști oficiali militari americani[3], care nu exclud nici posibila prezență a unor trupe americane pe teritoriul Republicii Moldova într-o dinamică negativă a evoluției războiului din Ucraina: Republica Moldova ar putea avea o relevanță strategică într-un astfel de scenariu – “planul B” al Occidentului, înfrângerea Ucrainei, plan care s-ar discuta tot mai frecvent în capitalele occidentale[4]. Alți experți apreciază că Republica Moldova ar putea deveni o zonă-tampon, mai ales dacă se va meține ridicată actuala influență rusă din Republica Moldova. În numeroase analize rusești se menționează și așa-zisa militarizare a României (dezvoltarea bazei de la Mihail Kogălniceanu, creșterea prezenței militare aliate de pe teritoriul țării). Experții ruși afiliați Kremlinului încearcă să acrediteze ideea potrivit cărora trimiterea de trupe, de către un stat NATO, în Ucraina, s-ar realiza prin tranzitarea teritoriului Republicii Moldova, pe direcția Odesa. Obiectivul acestor analize este acela de a fundamenta propagandistic ocuparea regiunii Odesa, care are o relevanță strategică pentru menținerea sub ocupație a Crimeei[5].
• Noi provocări rusești și locale în regiunea transnistreană. Așa-zisele autorități transnistrene invocă un nou presupus atac cu dronă asupra unui obiectiv militar din regiune, la Râbnița[6]. Autoritățile constituționale de la Chișinău apreciază că aceste anunțuri reprezintă provocări susținute de Federația Rusă, efectul acestora fiind deja unul modest, având în vedere gradul mare de reziliență al societății față de provocări de acest tip [7].
• Recensământul populației în Republica Moldova. În perioada 8 aprilie – 7 iulie a.c. va avea loc, pe teritoriul Republicii Moldova, recensământul populației și locuințelor „Deschidem ușa pentru Recensământ: Comunitate, Transparență, Participare”. Conform Legii privind recensământul populației și locuințelor, participarea la recensământ este obligatorie. Referendumul este desfășurat de Biroul Național de Statistică, cu sprijinul Guvernul Republicii Moldova, Uniunii Europene și Fondului ONU pentru Populație.
• Opțiuni ale populației Republicii Moldova privind vectorul extern. Potrivit celor mai recente date sociologice, prezentate public, recent, de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) Viitorul[8], 54,5% dintre cetățenii R. Moldova ar alege integrarea în Uniunea Europeană ca principal vector extern al țării în cadrul unui referendum. Potrivit sondajului, 49,9% dintre respondenți ar vota în favoarea UE la un eventual referendum privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană (UE) sau Uniunea Economică Euroasiatică (UEE), iar 30,5% – pentru UEE; 7% au declarat că nu ar participa la referendum, 11,3% sunt indeciși, iar 1,8% nu au răspuns la întrebare. Totodată, la un referendum privind integrarea în Uniunea Europeană, 54,5% din respondenți ar vota pentru, iar 30,5% – împotrivă. La un referendum similar, însă cu privire la aderarea la NATO, doar 28,5% ar susține această idee, în timp ce 55,4% ar vota împotrivă (4,9% au declarat că nu ar participa acest plebiscit, 9,7% sunt indeciși, iar 1,5% nu au răspuns la întrebare).
• Continuă sprijinul UE pentru Republica Moldova. Uniunea Europeană va aloca Republicii Moldova încă 41 de milioane de euro pentru consolidarea capacităților de apărare. Banii sunt destinați achiziționării de echipamente militare neletale și vor fi alocați în următorii trei ani. Se preconizează că noul pachet de asistență va permite autorităților să protejeze mai bine populația civilă în situații excepționale și de criză. Ministerul Apărării din Republica Moldova a semnat un contract pentru achiziționarea unui nou radar pentru monitorizarea spațiului aerian. Radarul va fi achiziționat cu sprijin financiar din partea UE, în cadrul programului European Peace Facility. Anterior, primul radar a fost cumpărat cu 14 milioane de euro.
• Bașcanul Găgăuziei, noi săgeți către București. Bașcana pro-rusă a regiunii autonome Găgăuzia din Republica Moldova (UTA Găgăuzia), Evghenia Guțul, a avertizat public[9] că regiunea își va declara independența în cazul în care Republica Moldova va alege să se unească cu România: "În cazul în care autoritățile moldovene actuale optează pentru unificare (cu România), regiunea autonomă Găgăuzia nu va rămâne pasivă (...) Orice inițiativă de unificare va duce la declanșarea imediată a procedurii de separare a Găgăuziei și la reinstaurarea statului independent Găgăuzia". Evghenia Guțul a avut mai multe întâlniri publice în ultima perioadă, pe teme delicate privind relațiile regiunii cu autoritățile constituționale de la Chișinău. Bașcanul Găgăuziei acuză Chișinăul de “implementarea unei strategii de subminare a fundațiilor autonomiei găgăuze, blocarea intenționată a lucrărilor Comitetului Executiv, refuzul de a semna Decretul privind includerea mea în Guvernul Republicii Moldova” și blocaje în dezvoltarea infrastructurii și în implementarea proiectelor economice și sociale în regiune[10].
• Bașcanul Găgăuziei, noi săgeți către Chișinău. La inițiativa bașcanei Evhenia Guțul, în UTA Găgăuzia a avut loc recent[11] o ședință a conducerii autonomiei, la care au participat reprezentanți ai Comitetului Executiv, ai Adunării Populare a Găgăuziei, ai Consiliului Bătrânilor din Găgăuzia, primari și consilieri locali. Participanții la întâlnire au declarat că autoritățile constituționale de la Chișinău ar derula actuala reformă a justiției cu ignorarea statutului juridic special al regiunii autonome Găgăuzia. Guțul a acuzat conducerea politică de la Chișinău că prin această reformă ar viza anularea statutului juridic al autonomiei și ar intenționa “transformarea autonomiei într-un raion obișnuit, cu anumite specificități etnoculturale”. Au fost condamnate, în special, decizia de lichidare a Judecătoriei Vulcănești și resubordonarea Curții de Apel de la Comrat. În momentul de față are loc un proces mai amplu de reformare a justiției pe întregul teritoriu al Republicii Moldova. Autoritățile din UTA Găgăuzia fac presiuni ca acest proces să nu lezeze actuala configurație a sistemului juridic din autonomia găgăuză.
• Bașcana Guțul privește cu afecțiune către Moscova și Ankara. Bașcana a promis că Autonomia găgăuză își va consolida relațiile cu partenerii ei strategici, Rusia și Turcia.
• Dialog bilateral Kiev-Budapesta fără soluții și rezultate. Discuțiile bilaterale maghiaro-ucrainene la nivel înalt[12] pe tema drepturilor minorității maghiare din Ucraina și a dezvoltării relațiilor bilaterale s-au finalizat fără rezultate notabile. Ministrul maghiar de externe a promis sprijin în dezvoltarea infrastructurii de frontieră și în exportul de cereale ucrainene cu tranzitarea teritoriului Ungariei. Cei doi oficiali au menționat că este nevoie de măsuri de încredere reciprocă pentru a se rezolva problemele existente în prezent în relația bilaterală. Ungaria se pronunță în continuare pentru restabilirea drepturilor etnicilor maghiari din regiunea Transcarpatia (în regiunea respectivă trăiesc cca 1500.000 de etnici magriari), neexistând în acest domeniu evoluții recente care să mulțumească partea maghiară. La 5 aprilie a.c. au avut loc consultări suplimentare sectoriale maghiaro-ucrainene în domeniul educației, consultări care au rămas fără rezultat. Ungaria solicită revenirea la nivelul drepturilor din anul 2015, când etnicii maghiari aveau posibilitatea de a susține examene naționale în limba maternă. Cu această ocazie, Ungaria a predat părții ucrainene lista actualizată cu problemele actuale și cu propuneri de soluții la acestea. La nivelul celor două ministere, a fost creată o comisie specială pentru identificarea soluțiilor ce pot fi aplicate.
• Noi demersuri și inițiative contestate la Tbilisi. Guvernul Georgiei a reluat tentativele de a adopta o lege specială privind agenții străini (cu denumirea Legea privind transparența influenței străine), în pofida recomandărilor formulate în acest sens de SUA și UE. Conform proiectului actual, un agent străin reprezintă o organizație care promovează interesele unei forțe străine. Potrivit proiectului de lege, mass-media și organizațiile non-guvernamentale care sunt finanțate cu peste 20% din veniturile proprii din afara țării trebuie să prezinte public, periodic, rapoartele de venituri și cheltuieli. Premierul georgian Irakli Kobahidze invocă în sprijinul promovării acestei legi principiul european al transparenței. Proiectul legislativ anterior a fost contestat de către opoziție și de către populație, inclusiv prin largi acțiuni stradale.
• Biserica Ortodoxă a Ucrainei cheamă din nou comunitățile ortodoxe românești din Ucraina. Oficialii Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (autocefală) au reluat, recent, acțiunile publice de atragere a parohiilor românești din Ucraina în Vicariatul românesc deschis în cadrul acestei Biserici. Recent, Episcopul Teognost (Bodoriak) al Cernăuților și Bucovinei a îndemnat parohiile românești din regiunea Cernăuți să se alăture Bisericii Ortodoxe Ucrainene (Autocefale)[13], oferindu-le posibilitatea de a se integra în cadrul așa-numitului „Vicariat Ortodox Român” al acestei Biserici[14]. Potrivit acestuia, statutul „Vicariatului Român”[15] a fost dezvoltat după modelul Vicariatului Ortodox Ucrainean din cadrul Bisericii Ortodoxe Române (BOR), iar limba de desfășurare a slujbei religioase ar putea fi aleasă de enoriași. În prezent, nicio parohie românească din regiune nu s-a alăturat acestui „Vicariat Ortodox Român”. Vicariatul respectiv nu are un lider, iar posibilitatea desfășurării slujbelor în limba română este pur teoretică. Nu se cunosc detalii privind Vicariatul Ortodox Român al Bisericii Ortodoxe Ucrainene (Autocefale), înființat în 2019. Potrivit comunității românești din Ucraina, Vicariatul a fost creat pentru a îmbunătăți imaginea BOU (autocefală) în relația cu Patriarhia de la București și a obține recunoașterea din partea acesteia. Recent, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis să susțină înființarea Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina, viitoare structură religioasă subordonată Patriarhiei Române[16].

II. Coduri roșii[17]

• Se multiplică semnele războiului hibrid și efectele acestuia în afara Ucrainei. Drone aeriene căzute pe teritoriul Republicii Moldova, drone marine avariate în apropierea apelor teritoriale românești, avioane aliate ridicându-se în spațiul aerian al Poloniei pentru a preveni încălcarea spațiului aerian al NATO de către aeronavele rusești, avioane bruiate de sistemele rusești de bruiaj și război radioelectronic în zona Mării Baltice, nave în acvatoriul Mării Negre cu probleme similare de funcționare a sistemelor de comunicații, atacuri cibernetice tot mai frecvente operate de rețele apropiate Kremlinului, campanii suprapuse de dezinformare, atacuri cibernetice asupra sistemelor de transport în țări precum Cehia etc. – se multiplică semnele războiului hibrid și efectele acestuia în afara Ucrainei. La începutul lunii martie a.c., Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică a publicat un Raport conform căruia a crescut în mod primejdios numărul atacurilor cibernetice asupra sistemelor de transport în UE, iar cele mai frecvente cazuri ar fi fost consemnate în țările baltice și România.  
• Presa rusă incită la destrămarea multilaterală a Ucrainei. Presa rusă afiliată puterii de la Kremlin acreditează din nou expansiuni teritoriale necontrolate în sudul și vestul Ucrainei, subliniind că frontiera vestică a Rusiei încă nu a fost stabilită în cadrul actualului proiect expansionist al Federației Ruse. Într-o analiză recentă[18] se prezintă ca fiind inevitabilă destrămarea Ucrainei și se argumentează necesitatea ocupării în întregime a orașelor și regiunilor Harkov și Odesa, precum și a regiunilor Herson, Zaporojie, Donețk și Lugansk. Se insistă din nou, în mod provocator, asupra ipotezei ca Polonia, Ungaria și România să emită pretenții teritoriale față de Ucraina după schema de destrămare a Ucrainei prezentată în mod repetat și insidios de presa obedientă Kremlinului.
• Armenia iese din umbra marelui urs cu sprijin occidental. La reuniunea de nivel înalt dintre SUA, UE și Armenia[19], la care au participat premierul armean Nikol Pașinian, secretarul de stat american Antony Blinken, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și Înaltul Reprezentant al UE pentru relații externe și politici de securitate Josep Borrell, s-a convenit dezvoltarea actualului cadru de parteneriat trilateral pentru următorii 4 ani. Principala măsură convenită și anunțată o reprezintă alocarea de către UE a unui pachet financiar de cca 270 milioane euro în următorii 4 ani (“granturi pentru dezvoltarea economic-socială a Armeniei în perioada 2024-2027”). SUA vor aloca, de asemenea, un sprijin suplimentar de investiții în valoare de 65 de milioane de dolari, în următorii 4 ani. SUA vor colabora cu Armenia în domeniul energiei nucleare, atragerii de investiții, securitate cibernetică. Oficialii europeni și americani au subliniat importanța sprijinului acordat Armeniei în condițiile în care Federația Rusă și Azerbaidjanul încearcă să izoleze Armenia și să îi impună condiții politice care să reducă relevanța ei regională, în plan militar și politic. În cadrul întâlnirii, părții armeană a informat partenerii că Azerbaidjanul efectuează concentrări de trupe și de tehnică militară în apropierea frontierei cu Armenia, în special tehnică militară achiziționată recent din Israel și Pakistan. La rândul său, MAE azer menționează o tendință de militarizare a Armeniei.
• Azerbaidjanul răspunde cu apropierea de parteneri (Rusia și Turcia). Partea azeră a răspuns cu intensificarea discuțiilor bilaterale cu parteneri externi precum Rusia și Turcia. Președintele azer Ilham Aliev l-a primit în vizită[20] pe Mevlüt Çavuşoğlu, fost ministru de externe al Turciei, șeful delegației parlamentare a Turciei la Adunarea Parlamentară a NATO. Cei doi au apreciat că planul formulat (n.n. de mai mulți actori statali, precum SUA și UE) pentru Caucazul de Sud ar putea conduce la viitoare dezastre în regiune.
• Sporesc tensiunile provocate/încurajate de Rusia la frontiera armeano-azeră. Situația la frontiera armeano-azeră s-a înrăutățit și mai mult în cobtextul noilor evenimente geopolitice. Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al MAE rus, a declarat că această întâlnire a provocat îngrijorări serioase Moscovei. Potrivit părții armene[21], structuri ale Forțelor Armate azere ar fi deschis focul[22] asupra pozițiilor armene și infrastructurii civile în zona mai multor localități de frontieră din regiunile Tovuzgala, Basarkechar, Gorus, Tovuz, Dashkasan, Kalbajar și Lacin. Ministerul azer al apărării a dezmințit această știre. Ministerul armean de externe a cerut părții azere să  respecte regimul de încetare a focului și să prevină producerea de escaladări în regiune. Acestea nu corespund intențiilor de pace exprimate de partea azeră în spațiul public, potrivit ministrului armean de externe Ararat Mirzoyan. Misiunea UE în Armenia (EUMA) și-a intensificat patrulările în zona mai multor localități de frontieră. Cu o zi înainte, s-ar fi înregistrat încălcări similare ale regimului de încetare a focului din partea azeră în zona altor localități din mai multe regiuni de frontieră. Părțile armeană și azeră se acuză reciproc de dezinformare, manipulare politică și de dorința de escaladare a situației de la frontiera dintre cele două state.

III. Alerte gri[23]

• Pe termen scurt, alertele de intensitate medie privesc: noi escaladări în războiul din Ucraina; acțiuni hibride ale Federației Ruse privind destabilizarea situației politice din unele țări ale regiunii, prioritar Republica Moldova și Armenia.

IV. Lebede negre[24]

• Ruperea frontului din sudul și estul Ucrainei; preluarea inițiativei strategice de către una din părți.
• Provocarea, de către Moscova, a unei destabilizări a situației politice din Republica Moldova în cadrul actualului război hibrid împotriva acesteia.