Cronicile Mării Negre. Ediția a XI-a (Partea a doua)

CRONICILE MĂRII NEGRE / CMN.

Jurnal de bord geopolitic la Pontul Euxin[1]

Ediția a XI-a, sâmbătă, 13 aprilie 2024

A doua parte

I. Cronici albe[2]

•  Berlinul: „cuvântul Chinei are greutate în Rusia”. În timp ce SUA acuză China că acordă sprijin Federației Ruse în multiple domenii, inclusiv date de intelligence, cancelarul german efectuează o importantă vizită în China, împreună cu o delegație de oameni de afaceri. Prezent la Beijing[3], cancelarul Olaf Scholz a declarat că i-a solicitat președintelui Chinei să își exercite influența asupra Rusiei pentru încetarea războiului în Ucraina, întrucât „cuvântul Chinei are greutate în Rusia”. Președintele Zelenski a apreciat public acest demers. Potrivit oficialului german, președintele chinez ar sprijini desfășurarea Conferinței pentru pace din Elveția. În timpul discuției liderului chinez cu oficialul european, cei doi oficiali au reiterat relevanța respectării principiului ONU de neutilizare a armamentelor nucleare și de abținere privind desfășurarea unor atacuri asupra obiectivelor nucleare; președintele chinez a avansat 4 principii pentru soluționarea războiului din Ucraina, precum și pentru nepermiterea escaladării conflictului și a ieșirii acestuia de sub control: cooperarea pentru atingerea păcii și evitarea intereselor înguste (1); cooperarea pentru dezescaladări succesive (2); crearea condițiilor pentru negocieri de pace și evitarea de noi escaladări (3) și, respectiv, minimizarea efectelor negative ale conflictului asupra piețelor economice globale (4). Predicție: Principiile chineze rămân la fel de vagi precum celebrul Plan de pace propus de China în 2023 și vor avea, cel mai probabil, aceeași soartă (eșecul).   
• Slovacia se pronunță pentru neutralitatea Ucrainei. Premierul slovac Robert Fico a declarat că Slovacia nu va ratifica documentele privind aderarea Ucrainei la NATO. Potrivit acestuia, cea mai bună soluție pentru interesele cetățenilor ucraineni ar reprezenta-o obținerea unui statut de neutralitate al Ucrainei. Totodată, acesta a declarat că Slovacia este gata să dezvolte relații cu toți partenerii internaționali care pot asigura maximal interesele suverane ale Slovaciei pe arena internațională. Fico va vizita în perioada următoare inclusiv țări precum China, Azerbaidjan, Brazilia și Cuba.
• Noua lege privind mobilizarea construiește soluții limitate la nevoile urgente ale frontului. Rada Supremă a Ucrainei a adoptat, recent, noua Lege privind mobilizarea[4] (Legea nr. 10449/2024 privind introducerea de modificări în anumite acte legislative ale Ucrainei pe teme privind desfășurarea serviciului militar, mobilizarea și înregistrarea militară[5]), care are ca scop principal înregistrarea tuturor persoanelor cu obligații militare și actualizarea datelor lor personale, pentru a simplifica și urgenta procesul de mobilizare. La 16 aprilie a.c,, președintele Ucrainei a semnat Legea respectivă. Noua lege conține, printre altele, următoarele prevederi[6]: Bărbații cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani sunt obligați să-și actualizeze datele de înregistrare în următoarele 60 de zile. Cetățenii trebuie să se adreseze personal birourilor de recrutare pentru a obține documentele militare. Bărbații trebuie să poarte asupra lor documentele militare și să le prezinte la cererea poliției sau a angajaților Centrelor Teritoriale de Recrutare. Fără aceste documente, bărbații nu vor putea să-și obțină pașapoartele sau să beneficieze de servicii consulare în străinătate. Autoritățile locale sunt obligate să sprijine mobilizarea. Birourile de recrutare vor putea solicita ajutorul poliției pentru a reține bărbații care se sustrag de la mobilizare. În locul serviciului militar obligatoriu, legea introduce „pregătirea militară de bază”; aceasta va începe la 1 septembrie 2025. Cei care se sustrag de la mobilizare pot fi privați de dreptul de a conduce vehicule prin intermediul instanțelor. Persoanele care nu au efectuat serviciul militar sau pregătirea militară de bază nu vor putea lucra în administrația publică, în procuratură sau în poliție. Legea nu conține prevederi privind demobilizarea trupelor. Cabinetul de Miniștri al Ucrainei este împuternicit, prin această lege, să elaboreze și să prezinte Radei Supreme un proiect de lege privind “îmbunătățirea mecanismelor de rotație a militarilor aflați sub legea marțială, de concediere a acestora și de reabilitare medicală și socială”.
• Referendum pro-european în Republica Moldova. Curtea Constituțională a Republicii Moldova a dat[7] aviz pozitiv inițiativei de desfășurare, la 20 octombrie a.c., a Referendumului privind aderarea la UE; acesta este (potrivit Curții) constituțional și va conține întrebarea: „Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Referendumul constituțional privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost inițiat de președinta Maia Sandu la sfârșitul anului 2023[8]. Scopul referendumului și al modificării Constituției îl reprezintă declararea aspirațiilor de integrare europeană, stabilirea direcției de orientare spre spațiul valoric european, precum și stabilirea integrării europene drept obiectiv strategic pentru Republica Moldova. Potrivit președintei Curții Constituționale, Domnica Manole, rezultatele referendumului inițiat de Maia Sandu vor avea putere legislativă supremă (și nu vor trece printr-un vot suplimentar în Parlament). În momentul de față, formațiunile pro-rusești din Republica Moldova se pronunță pentru boicotarea referendumului, chiar și în condițiile în care acesta ar avea avea loc simultan cu alegerile prezidențiale. Predicție: Moscova are interesul de a sabota desfășurarea acestui referendum și dispune, în Republica Moldova, de resurse tehnologice, informaționale, logistice și umane pentru a produce periodic probleme în procesul de organizare și desfășurare a referendumului; multiple probleme, generate de Moscova, pot apărea periodic în procesul de pregătire și desfășurare a referendumului.
• Carusel geopolitic la Baku. A început[9] procesul retragerii militarilor rusești din trupele “de menținere a păcii” din regiunea Nagorno-Karabah, după soluționarea pe cale militară, de către Azerbaidjan, a acestui conflict. Retragere ar urma a se desfășura timp de câteva zile. Posturile de control ale militarilor ruși vor fi preluate de către poliția azeră. Franța și-a retras ambasadorul din Azerbaidjan, pentru consultări, în contextul tensionării succesive a relațiilor bilaterale dintre Paris și Baku. Înalți oficiali militari din Turcia și Azerbaidjan au confirmat, la Baku, planurile de dezvoltare a schimbului de informații militare între cele două țări.
• Războiul vine, clivajele rămân. Potrivit unui sondaj recent realizat în Republica Moldova de Asociația WatchDog[10], 48,1% dintre respondenți consideră Federația Rusă o amenințare la adresa securității Republicii Moldova (cca 44% dintre respondenți apreciază că politicile Kremlinului nu reprezintă nicio amenințare, iar 8% – nu au știut sau nu au vrut să răspundă). 46,7% dintre respondenți consideră că statutul de neutralitate al Republicii Moldova, consfințit în Constituție, poate proteja țara în cazul unui conflict militar, în timp ce cca 41% apreciază că neutralitatea nu poate proteja țara (12,5% nu au știut sau nu au vrut să răspundă). 34% dintre respondenți au răspuns că ar vota pentru aderarea Republicii Moldova la NATO, dacă ar avea loc un astfel de referendum, în timp ce 47,5% dintre respondenți ar fi gata să voteze împotriva aderării la NATO (10% sunt indeciși, iar cca 7% nu vor participa la un astfel de plebiscit). 26% ar susține eventualitatea unui referendum privind intrarea Republicii Moldova în componența Rusiei, iar 57,5% ar vota împotrivă. 41% dintre respondenți consideră că lucrurile se îndreaptă în direcție corectă în Republica Moldova, iar 45% – în direcție greșită; percepția optimistă predomină în rândul respondenților vorbitori de limbă română. Dintre oamenii politici, cel mai înalt nivel de încredere îl are Maia Sandu – 46%, urmată de Ion Ceban (37%) și Igor Dodon (36%).  Aproape 23% dintre respondenți au declarat că dețin cetățenia României. Liderul detașat în preferințele alegătorilor cu cetățenie română din Republica Moldova care declară că vor participa la alegerile prezidențiale din România este secretarul adjunct al NATO, Mircea Geoană – 52%, urmat de premierul României, Marcel Ciolacu – 17% și de senatoarea Diana Șoșoacă (15%). Una dintre concluziile cercetării sociologice este impactul încă ridicat al propagandei Kremlinului în Republica Moldova pe subiecte care vizează securitatea.

II. Coduri roșii[11]

• Rusia continuă eforturile pentru destabilizarea Republicii Moldova. Omul-cheie al Kremlinului în acest moment este Evghenia Guțul, bașcanul UTA Găgăuzia. În cadrul unei noi deplasări în Rusia, Guțul a semnat un acord cu banca rusă de stat PromSviazBank (PSB)[12], conform căuia PSB va deschide conturi pentru aproximativ 5.000 de angajați ai autorităților găgăuze, dar și pentru 20.000 de pensionari din Găgăuzia, care vor primi carduri pentru sistemul de plată Mir din Rusia[13]. Guțul a cerut conducerii băncii ruse să ofere „programe umanitare”. ajutoare” și „finanțări suplimentare” plăților de pensii și salariilor din sectorul public al UTA Găgăuzia; potrivit acesteia, conturile bancare deschise la PSB de funcționarii publici și de pensionari vor fi alimentate gratuit cu suma de 2.000 lei moldovenești. Potrivit acesteia, Rusia a promis că va acorda sprijin UTA Găgăuzia în 3 direcții/domenii: beneficii la exportul de produse în Rusia; reduceri la gazul rusesc; acces la infrastructura rusă de plăți, iar semnarea Acordului reprezintă garanția sprijinului rusesc în domeniul social/bancar. Noul acord face parte din eforturile propagandei rusești de a-și legitima interesele și prezența în Republica Moldova, în special în regiunea autonomă găgăuză. Pentru a contrabalansa apropierea conducerii UTA Găgăuzia de Federația Rusă, președinta Maia Sandu a efectuat[14] o vizită de lucru în regiunea autonomă, la Comrat, în ziua în care bașcana se afla încă la Moscova. Vizita președintei Maia Sandu la Universitatea din Comrat a fost însoțită de organizarea, de către forțele ruse, a unui protest stradal împotriva prezenței sale în regiune. Bașcana a condamnat vizita la Comrat a președintei Maia Sandu, declarând că “puterea de la Chișinău se teme de găgăuzi și are față de noi un comportament de ocupanți”.
• Visul Georgian devine Visul Rusesc. Proteste masive au însoțit noua tentativă a Guvernului de la Tbilisi de a adopta, în Parlament, o Lege privind agenții străini (Legea “Cu privire la transparența influenței străine”), după modelul rusesc. Proteste masive (cu blocarea principalelor artere stradale / bulevardul Rustaveli și participarea câtorva mii de protestatari) au avut loc[15] și au loc[16] în fața clădirii Parlamentului georgian. Demonstranții și-au manifestat susținerea față de președinta pro-europeană a țării, Salome Zurabișvili. Potrivit acesteia, „Georgia nu se va resemna cu o nouă sovietizare. Societatea civilă protestează masiv împotriva legii rusești. Demonstrațiile pașnice apără viitorul european”. Au avut loc ciocniri între forțele de ordine și demonstranți. Au fost operate arestări, cu acuzația de încălcare a ordinii publice. Opoziția a semnalat grave abuzuri ale forțelor de ordine. Președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Theodoros Rousopoulos, a solicitat în regim de urgență Comisiei de la Veneția opinia acesteia privind așa-numita Lege “Cu privire la transparența influenței străine” și la respectarea standardelor în domeniu ale Consiliului Europei, în contextul în care autorii proiectului de lege afirmă că acesta ar respecta întru totul standardele europene în domeniu. Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei a solicitat anterior Parlamentului georgian să se abțină de la votarea acestei legi. Ambasadorii UE (Paweł Herczyński), SUA (Robin Dunnigan) și Marii Britanii (Mark Clayton) au avut[17] o întâlnire cu premierul georgian Irakli Kobakhidze pe tema proiectului de lege. Actualul proiect de lege „va îndepărta Georgia și mai mult de UE în loc să o apropie”, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel. Uniunea Europeană a solicitat eliminarea legii, argumentând că aceasta contravine programului de reformă pe care Georgia trebuie să îl întreprindă pentru a progresa în vederea aderării la UE. Împotriva tuturor reacțiilor occidentale și interne, Guvernul georgian insistă asupra beneficiilor legii și a presupusei naturi „europene” a acesteia. Deputații au adoptat deja[18], împotriva protestelor stradale, prima lectură a proiectului de lege. “Visul Georgian a devenit Visul Rusesc”, sintetizează situația politică de la Tbilisi președinta Salome Zurabișvili[19]. Aceasta s-a adresat președintelui Franței Emmanuel Macron și președintelui Consiliului European Charles Michel solicitând discutarea situației din Georgia (pe care o numește o “provocare rusească”) la reuniunea specială de la 17-18 aprilie a.c. a Consiliului European.
• Problemele frontului. În momentul de față, potrivit experților, Ucraina se confruntă pe front cu trei probleme majore: insuficiența munițiilor, insuficiența unor structuri militare bine instruite și reducerea semnificativă a capacității apărării antiaeriene. Armata rusă își intensifică atacurile mixte cu drone și rachete, în contextul slăbirii considerabile a capacității de răspuns a apărării antiaeriene ucrainene. În perioada următoare, Rusia ar putea obține o capacitate de foc de artilerie de cca 10 ori mai mare decât cea a armatei ucrainene. La un raport corelat de 5/1, armata rusă ar putea declanșa o nouă ofensivă, iar un raport de 10/1 ar putea facilita obținerea de succese tactice pe direcția de atac stabilită. Comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Srskii, nu a exclus o contraofensivă rusă puternică pe direcția Ciasov Iar, care ar putea periclita cele mai mari orașe din Donețk rămase sub control ucrainean (Kramatorsk și Slaviansk, inclusiv baza comenzii estice a trupelor ucrainene din Kramatorsk). Pe direcția Cisaov Iar, trupele ruse ar concentra rezerve din alte direcții (d.e. Liman); armata rusă ar avea obiectivul de a ocupa integral orașul până la 9 mai a.c. Precaritatea pregătirii trupelor (problemă identificată de către Oleksandr Srskii ca fiind majoră) va rămâne actuală și după adoptarea legii privind înăsprirea mobilizării. Distrugerea infrastructurii energetice a Ucrainei a generat grave probleme în funcționarea celor 500 de unități ale complexului militar-industrial al Ucrainei (în care lucrează cca 300.000 persoane) care produc muniție, mine, tehnică blindată, armament antitanc, sisteme de război electronic, drone etc. Potrivit comandantului Comandamentului European al Armatei SUA, Christopher Cavoli, armata rusă ar avea în prezent cca 470.000 de militari în Ucraina, cu 15% mai mult decât în momentul declanșării invaziei; potrivit declaraților recente ale acestuia în fața Congresului SUA, “Ucraina, fără sprijin american, va rămâne în curând fără obuze de artilerie și sisteme de apărare aeriană“.
• Loviturile rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei continuă și au efecte devastatoare. La 11 aprilie a.c., acestea au scos din funcțiune cea mai puternică centrală electrică din regiunea Kiev, termocentrala Trypilska[20], care a fost distrusă complet de loviturile rusești. Potrivit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, forțele rusești au reușit să distrugă centrala termică Trypilska deoarece Ucraina a rămas complet fără rachete interceptoare pentru a o proteja, pe fondul lipsei de ajutor din partea aliaților[21]. Atacurile combinate cu rachete şi drone care vizează sistemul energetic al Ucrainei (în special centralele termice şi hidroelectrice) au dus la pierderea a cca 7 gigawaţi din capacitatea de generare a energiei electrice și a unor importante centrale termice şi capacităţi de transmisie. Potrivit oficialilor ruși, loviturile au ca scop distrugerea capacităţii de luptă a Ucrainei şi reprezintă o ripostă la atacurile ucrainene recente în interiorul Rusiei. “Este mai ieftin să dăm acum sisteme Patriot Ucrainei decât să refacem ulterior centrale electrice precum Trypilska”, a declarat recent Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate Josep Borrell, pentru publicația franceză Le Monde[22].

III. Alerte gri[23]

• Pe termen scurt, alertele de intensitate medie privesc: noi escaladări în războiul din Ucraina; acțiuni hibride ale Federației Ruse privind destabilizarea situației politice din unele țări ale regiunii, prioritar Republica Moldova, Georgia și Armenia.

IV. Lebede negre[24]

• Ruperea frontului din sudul și estul Ucrainei; preluarea inițiativei strategice de către una din părți.