Cronicile Mării Negre. Ediția a XII-a, Partea a II-a

CRONICILE MĂRII NEGRE / CMN.
Jurnal de bord geopolitic la Pontul Euxin[1]
Ediția a XII-a, sâmbătă, 4 mai 2024
Partea a II-a
I. Cronici albe[2]
- Londra își sporește sprijinul pentru Ucraina. Prezent într-o nouă vizită la Kiev[3], ministrul britanic de externe David Cameron a promis că Marea Britanie va acorda Ucrainei anual un sprijin financiar de cca 3 miliarde de euro, “atâta timp cât va fi nevoie”, întrucât “acest război reprezintă provocarea generației noastre”. Acesta a declarat că Londra permite utilizarea armamentelor britanice în efectuarea de lovituri ucrainene asupra unor ținte aflate pe teritoriul Federației Ruse: “Ucraina are dreptul de a lovi în interiorul Rusiei pentru că Rusia lovește în interiorul Ucrainei”[4]. Oficialul britanic a anunțat un nou sprijin tehnico-militar acordat Ucrainei, care include bombe teleghidate și rachete de apărare antiaeriană. Marea Britanie are, de asemenea, planuri pentru dublarea producției de muniție prin investiții masive în domeniu, de cca 10 miliarde de euro în următorii 10 ani. Oficialul britanic a confirmat și un sprijin de cca 36 milioane de euro pentru infrastructura energetică a Ucrainei, promițând totodată și creșterea, în perioada următoare, a angajamentului și contribuțiilor țărilor partenere Marii Britanii în cadrul Fondului Internațional pentru Ucraina. MAE rus l-a convocat[5] pe ambasadorul britanic la Moscova, pentru clarificări pe această temă.
- Rusia, măsuri sporite de securitate în plan intern. Recent, autoritățile ruse au decis interzicerea intrării pe teritoriul Federației Ruse a mai multor cetățeni ai Tadjikistanului, la punctele de frontieră dintre Kazahstan și Federația Rusă, situație care a generat o reacție publică negativă a ministerului tadjic de externe. Oficialii ruși motivează această decizie prin măsurile sporite de securitate care au fost adoptate în Rusia după atentatul terorist de la 22 martie a.c. de la mallul Crocus City Hall și prin nevoia prevenirii unor atentate similare. Mai mulți cetățeni străini reclamă totodată durata mare a controlului pașapoartelor acestora la intrarea în Federația Rusă prin intermediul punctelor terestre de trecere a frontierei. Ministerul de externe al Kârgâzstanului a recomandat recent cetățenilor săi să se abțină de la efectuarea de călătorii în Federația Rusă fără motive întemeiate, în contextul măsurilor consolidate de securitate adoptate de autoritățile ruse și al înăspririi măsurilor de control la granițele de stat ale Federaiei Ruse. În luna aprilie a.c., autoritățile ruse au refuzat intrarea în Federația Rusă a 69 de cetățeni kârgâzi. Evaluări: Măsurile adoptate de Rusia sunt în totală contradicție cu narativul ipocrit al Moscovei privind presupusa urmă ucraineană în pregătirea și desfășurarea atentatului terorist din martie a.c. Acest narativ nu mai circulă în spațiile publice rusești, fiind expirat din punctul de vedere al utilității.
- Vizita președintelui chinez Xi Jinping în Franța. La 5 mai a.c. a început vizita președintelui chinez într-o serie de țări europene, precum Franța, Serbia și Ungaria. Recent s-a desfășurat vizita cancelarului german la Beijing. Președintele chinez a declarat că a venit la Paris, în vizită, cu trei mesaje principale: deschiderea piețelor chineze pentru companiile occidentale, transmiterea înțelegerii, de către Beijing, a mizei războiului din Ucraina pentru țările europene și, respectiv, respectul reciproc și coexistența pașnică între state la nivel global. Vizita liderului chinez la Paris nu a generat evoluții substanțiale vizibile. Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Sholz au discutat și convenit anterior posibile poziții comune ale Franței și Germaniei față de China, în contextul vizitei oficiale în Franța a președintelui chinez.
- Vedete estoniene de patrulare pentru Ucraina. Estonia a predat Ucrainei două vedete de patrulare din clasa Patrol 18 WP (Р01 Roland și Р02 Risto), redenumite “Irpin” și “Reni”; cele două nave vor îndeplini sarcini pe linia asigurării navigației civile: navele au fost produse de compania estoniană Baltic Workboats AS și au fost predate Serviciului de căutare-salvare pe mare al Ucrainei.
- O a doua vizită la vârf pentru Erdogan este îndelung amânată. După amânarea repetată a vizitei președintelui rus Vladimir Putin în Turcia, se amână sine die și vizita președintelui turc Recep Erdogan în Statele Unite, vizită anunțată de autoritățile turce și pregătită prin deplasarea în State a ministrului turc de externe. Potrivit analiștilor turci, amânarea vizitei respective a fost propusă de Washington, pe fondul divergențelor actuale dintre SUA și Turcia.
- Moscova îl caută pe Zelenski. Oficialitățile ruse au anunțat[6] că l-au dat în căutare pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Potrivit Ministerului rus de Interne, acesta ar fi căutat pentru încălcarea unui articol neprecizat al Codului Penal. Este dat în căutare totodată și fostul președinte al Ucrainei, Petro Poroșenko[7]. Pe lista persoanelor căutate mai figurează diferite personalități europene precum Kaja Kallas (premierul Estoniei, introdus în lista menționată în februarie a.c.) și numeroase alte oficialități din țările baltice. Autoritățile ucrainene numesc ”propagandistică” decizia autorităților ruse și amintesc că președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, are emis un ordin de arestare din partea Curții Penale Internaționale, valabil și cu titlu obligatoriu în cca 120 de state ale lumii.
II. Coduri roșii[8]
- Rusia va răspunde noilor “escaladări”. Deocamdată, propagandistic. Tot mai frecvente au devenit declarațiile oficialilor ucraineni potrivit cărora limitările anterioare privind utilizarea tehnologiilor și armamentelor occidentale pentru efectuarea de lovituri asupra unor obiective aflate pe teritoriul Federației Ruse nu mai sunt actuale. În acest context, a redevenit actuală teza reluării loviturilor asupra podului Kerci, obiectiv strategic al armatei ucrainene. Recent, ministrul britanic de externe David Cameron a declarat public că Londra permite Ucrainei să utilizeze armamente de proveniență britanică împotriva unor ținte de pe teritoriul Federației Ruse. Declarațiile acestuia au provocat reacții dure ale Moscovei, prin Maria Zaharova (purtătoarea de cuvânt a MAE rus), care a transmis că “Rusia va răspunde” în acest caz, așa cum ar face-o orice țară nucleară[9] și Dmitri Peskov (purtătorul de cuvânt al Kremlinului), care a apreciat drept extrem de primejdioase declarațiile oficialiului britanic, care “reprezintă o escaladare directă a tensiunii și ar putea reprezenta un potențial pericol pentru securitatea europeană”. Președintele Putin a dispus[10] efectuarea, în perioada următoare, a unor exerciții cu armamente nucleare tactice, ca răspuns la noile „escaladări” (declarațiile președintelui francez și ale premierului britanic, noile măsuri de sprijin occidental față de Ucraina etc.). Evaluări: Măsura este privită ca fiind una pur propagandistică, ce încearcă să acrediteze teza unui președinte puternic/salvator (la început de mandat), care va conduce ferm și fără ezitări o țară aflată “în război cu NATO”.
- Chișinăul, Janus bifrons. În Republica Moldova vor avea loc, la 9 mai a.c., activități publice multiple menite a celebra, separat, atât Ziua Europei, cât și Ziua Victoriei. Oficialii Delegației UE la Chișinău au transmis public că “nu există nici o contradicție între a omagia persoanele decedate în cel de-al Doilea Război Mondial și sărbătorirea Zilei Europei. Uniunea Europeană a fost creată după cel de-al Doilea Război Mondial ca un proiect de pace, ca să nu mai existe niciodată un alt război pe continentul european”. Festivitățile dedicate Zilei Europei vor începe pe 9 mai, la ora 12:00; cu această ocazie, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău va fi inaugurat „Orașul european”. În aceeași zi, la 9 mai a.c., o serie de formațiuni politice pro-ruse organizează, la Chișinău, marșul dedicat Zilei Victoriei – manifestația „Regimentul Nemuritorilor” (dedicată „Zilei Victoriei” și organizată de comitetul „Victoria”). Predicții: Autoritățile din Republica Moldova sunt conștiente de riscul unor coliziuni stradale/publice ce se pot produce la 9 mai a.c., în contextul interesului sporit al Moscovei de a crea premisele favorabile unor destabilizări în Republica Moldova. Aceste premise nu sunt încă create, iar tentativele de destabilizare a situației din Republica Moldova nu vor depăși stadiul unor turbulențe episodice, la 9 mai a.c.
- Criza din Georgia, fără “luminița de la capătul tunelului”. Situația politică din Georgia s-a transformat într-o criză internă autentică. Protestele publice și politice împotriva adoptării Legii privind transparența influenței străine indică un nivel de rezistență fără precedent a societății georgiene față de impulsurile politice ale lumii ruse. De cealaltă parte, insistența guvernului de la Tbilisi de a continua dezbaterile privind adoptarea acestui proiect legislativ, votat deja în două lecturi, este toxică pentru stabilitatea internă a Georgiei și pentru parcursul ei euroatlantic. Clivajele interne se adâncesc rapid în Georgia. Ultimele zile au demonstrat fără dubiu că Europa și SUA nu percep această inițiativă ca pe una care ar răspunde unor nevoi politice interne sau care ar corespunde principililor și valorilor europene, așa cum pretindeau inițial, în mod ipocrit, inițiatorii legii. Este cert că, în aceste zile, la Tbilisi, se dă o nouă bătălie între lumea rusă și cercurile pro-europene din Georgia. Guvernul georgian sacrifică relațiile sale cu SUA și cu UE din interese politice înguste. Ambasadoarea SUA la Tbilisi, Robin Dunnigan, a acuzat membrii guvernului să nu doresc să continue discuțiile cu SUA privind parteneriatul strategic dintre cele două țări. Potrivit acesteia, decizia guvernului de a impune această lege a îndepărtat țara de la viitorul ei european, iar “câțiva membri ai guvernului au decis să atace cei mai mari susținători ai suveranității Georgiei – SUA și UE. Cerem guvernului Georgiei să sprijine predictibilitatea cursului european al Georgirei, înscris în Constituția Georgiei”. Mai multe țări europene, precum și instituții și organizații internaționale, au condamnat violențele recente[11] împotriva protestatarilor și utilizarea excesivă a forței împotriva acestora. Concluzia reprezentanților instituțiilor internaționale și a țărilor occidentale (printre care Joseph Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Exteerne și Politică de Securitate, Edgars Rinkēvičs, președintele Letoniei, Annalena Baerbock, ministrul de externe al Germaniei, MAE suedez, MAE norvegian, MAE Estonian etc.) este că “Visul Geoergiei devine tot mai clar un coșmar pentru populația Georgiei”[12]; oficialitățile europene sprijină “Visul European” al Georgiei[13], care este mai presus de “Visul Georgian”, iar legea respectivă va construi în Georgia mai degrabă “Visul Rusesc”. “Adoptarea acestei legi nu răspunde așteptărilor și principiilor UE și va îndepărta Georgia de la calea ei europeană”, a declarat recent[14] Peter Stano, purtătorul de cuvânt al UE. Mai mulți oficiali europeni propun chiar sancțiuni individuale împotriva lui Bidzina Ivanishvilli și tuturor celor care au votat și vor vota final acest proiect legislativ, retragerea statutului de candidat al Georgiei, înghețarea fondurilor europene etc.
- Noi tensiuni și confruntări de-a lungul frontierei azero-armene. În pofida unor evoluții pozitive în negocierile bilaterale azero-armene privind procesul de delimitare a frontierei, noi tensiuni și confruntări au loc în diferite regiuni de la frontiera celor două state, în special în mai multe localități din provincia Tavuș. Un acord bilateral de principiu privind delimitarea frontierelor pare a fi fost atins în cadrul acestui dialog. Pe baza acestui acord, procesul tehnic, fizic de delimitare și demarcare a frontierei a început deja[15]. Derularea acestui proces a generat reacții ostile la nivelul populației mai multor localități de la frontiera azero-armeană.
III. Alerte gri[16]
- Pe termen scurt, alertele de intensitate medie privesc: noi escaladări în războiul din Ucraina; acțiuni hibride ale Federației Ruse privind destabilizarea situației politice din unele țări ale regiunii, prioritar Republica Moldova, Georgia și Armenia.
IV. Lebede negre[17]
- Ruperea frontului din sudul și estul Ucrainei; preluarea inițiativei strategice de către una din părți.
[1] Proiect analitic al Asociației Casa Mării Negre / Black Sea House, coordonat de Dorin Popescu. Cronicile sunt realizate ca sinteze săptămânale privind principalele evoluţii și tendințe politice, militare, economice, geopolitice, securitare care au loc în regiunea extinsă a Mării Negre. Cronicile noastre scriu, descriu și rescriu Jurnalul de bord geopolitic al Mării Negre! Partener media al proiectului: Centrul Media BucPress, https://bucpress.eu/.
[2] Conțin decriptarea analitică a evoluțiilor securitare în regiunea extinsă a Mării Negre; vom găsi în Cronici “mai mult decât știri, mai mult decât titluri” – o prelucrare analitică inițială liberă a evoluțiilor factuale, cu accent pe tendințe și predicții.
[3] La 2 mai a.c.
[4] The Guardian, ediția din 2 mai a.c.
[5] La 6 mai a.c. În aceeași zi a fost convocat la MAE rus și ambasadorul Franței în Federația Rusă.
[6] La 4 mai a.c.
[7] În decembrie 2023, a fost dat în căutare și directorul Direcției Principale de Informații Militare a Ucrainei, Kirill Budanov.
[8] Conțin identificarea evoluțiilor cu potențial exploziv în regiune.
[9] Ulterior, președintele rus Vladimir Putin a dispus efectuarea de exerciții cu armamente nucleare tactice.
[10] La 6 mai a.c.
[11] 30 aprilie și 1 mai a.c.
[12] Thomas Hacker, deputat în Parlamentul Germaniei
[13] Edgars Rinkēvičs, președintele Letoniei
[14] La 29 aprilie a.c.
[15] Inițierea acestui proces a fost salutată recent de către președintele azer în cadrul ceremoniei de deschidere a celei de-a șasea ediții a Forumului Mondial pentru Dialog Intercultural / World Forum on Intercultural Dialogue de la Baku.
[16] Alerte de intensitate medie.
[17] Posibile scenarii/evenimente/evoluții cu predictibilitate redusă și impact semnificativ/maxim ce s-ar manifesta în regiune în condițiile coagulării tuturor factorilor favorizanți; deși lebedele negre au caracteristica de a nu putea fi prezise, o anticipare a premiselor ce le pot crea este totuși posibilă, în mediile analitice. Pentru noi, prin Cronici, anticiparea acestora devine chiar asumată, obligatorie.