Evoluții politice în Ungaria

Dorin Melnic

          Pe 6 aprilie a.c., zeci de mii de maghiari au protestat împotriva conducerii țării, într-una dintre cele mai mari demonstrații din ultimii ani, organizată de un fost membru al guvernului care a zdruncinat peisajul politic al Ungariei.

          Péter Magyar, un avocat și fost diplomat care a aparținut odinioară unui cerc de elită din jurul Fidesz, partidul de guvernământ din Ungaria, s-a separat de guvern în februarie a.c. și acum își propune să conteste puternic poziția prim-ministrului Viktor Orbán.

          În ultimii 14 ani, criticii l-au acuzat pe Orbán că subminează din ce în ce mai mult instituțiile democratice, că se apropie de Moscova și Beijing și că supraveghează o rețea de patronaj coruptă.

          Liderul ungar, care și-a început cariera ca liberal anti-comunist, a orientat partidul Fidesz în formațiune de extremă dreaptă. Acesta a ocupat funcția de prim-ministru între 1998 și 2002, dar, de la revenirea sa la putere în 2010, a luat o cale naționalistă și iliberală, ciocnându-se frecvent cu Uniunea Europeană.

          Magyar s-a adresat unei mulțimi care a umplut piața întinsă de lângă clădirea parlamentului din Budapesta, anuțând crearea unei noi forțe politice menite să unească atât maghiarii conservatori, cât și liberalii deziluzionați de guvernarea lui Orbán și de opoziția divizată și ineficientă.

          ,,Pas cu pas, cărămidă cu cărămidă, ne luăm patria înapoi și construim o țară nouă, o Ungarie europeană, suverană și modernă’’, a spus el, adăugând că protestul reprezintă ,,cea mai mare demonstrație politică din ultimii ani’’.

          Unii dintre protestatarii care defilau spre parlament au strigat ,,Nu ne este frică’’ și ,,Orbán, dă-ți demisia imediat!’’.

          Mulți protestatari purtau culorile naționale roșu-alb-verde sau duceau cu ei steagul național, simboluri pe care Fidesz le-a folosit în ultimele două decenii.

          Anterior, Magyar a afirmat că se pregătește pentru alegerile pentru Parlamentul European (PE) din iunie a.c., cât și pentru alegerile legislative în Ungaria din 2026. Presa se aștepta ca acesta să anunțe ce partid va reprezenta la alegerile pentru PE, dar el a spus că va veni cu un răspuns ,,la momentul potrivit’’.

          ,,În următoarele două luni, voi organiza un tur în țară, care va include opriri în orașe mici. Țara trebuie eliberată, iar scopul meu este de a curăța viața publică și de a cere guvernului să restituie puterea și alegerea oamenilor’’, a precizat Magyar.

          Un sondaj recent realizat de Institutul Republikon, un think-tank din Budapesta, a constatat că partidul lui Magyar, dacă s-ar forma oficial, ar fi al treilea cel mai popular din țară, bucurându-se de susținerea a 15% dintre alegători.

          Guvernul ungar l-a etichetat pe organizatorul protestelor drept un oportunist care încearcă să își reconstruiască cariera politică de la zero după ce s-a separat de Fidesz și a divorțat de Judit Varga, fostul ministru al Justiției.

          Varga a fost nevoită să se retragă din viața publică din cauza rolului jucat în grațierea oficialilor implicați într-un scandal de abuz asupra unui copil din februarie a.c., Magyar devenind de atunci un critic înverșunat al lui Orbán.

          O lună mai târziu, Magyar a lansat și o înregistrare în care se presupune că implică un ministru într-un caz de corupție de mare profil și a cerut procurorului șef să demisioneze.

          Observăm că strategia lui Orbán de a izola diferite grupuri politice și sociale pentru a preveni orice solidaritate care ar putea crea pârghii împotriva regimului a dat aparent greș din cauza propriei sale nepăsări. Evenimentele recente care au avut loc în parlament au deschis ochii mai multor politicieni și alegători din opoziție asupra faptului că Fidesz nu se abține de la încălcarea regulilor parlamentare de bază pentru a-și atinge propriile obiective politice.

          Statele și instituțiile europene trebuie să acorde o atenție deosebită situației actuale din Ungaria și să abordeze problema reformei instanțelor administrative așa cum au făcut-o în cazul reformei judiciare din Polonia, altfel își vor pierde credibilitatea în ceea ce privește protecția valorilor fundamentale europene.

Lansarea mecanismului pentru statul de drept de către Comisia Europeană pentru a completa procedura prevăzută la articolul 7 aflat în desfășurare constituie pasul cel mai evident și inevitabil în acest sens.

Protestele oferă o gamă de oportunități instituțiilor europene, dar și o șansă Ungariei de a tranziționa din nou spre o democrație de tip liberal.