Cronicile Mării Negre. Ediția a XIII-a (Partea întâi)

CRONICILE MĂRII NEGRE / CMN.

Jurnal de bord geopolitic la Pontul Euxin[1]

Ediția a XIII-a, joi, 30 mai 2024

Partea I

I. Cronici albe[2]

• Liniile roșii ale Kremlinului pe temele fierbinți ale războiului din Ucraina. Cu ocazia vizitei la Tașkent a președintelui rus Vladimir Putin, acesta a formulat și transmis următoarele linii roșii: dacă țările NATO vor trimite trupe/contingente pe teritoriul Ucrainei (trimitere directă predilectă la Polonia, trimitere indirectă la Franța), acestea vor intra în zona de acțiune a Forțelor Armate rusești – trimiterea de trupe va reprezenta “o nouă escaladare și încă un pas către un conflict grav în Europa și către un conflict global”; instructori și mercenari străini din țări NATO există deja în Ucraina, iar aceștia sunt ținte ale armatei ruse; utilizarea armamentelor occidentale de mare precizie de către armata ucraineană pentru a lovi ținte de pe teritoriul Rusiei va avea consecințe grave în Europa, armata rusă își va extinde actuala zonă de securitate de pe teritoriul Ucrainei corespunzător razei de acțiune a armamentelor ofensive, iar efectele acestor lovituri asupra țintelor din Rusia vor fi modeste.
• Summitul internațional de pace din Elveția se reconfigurează. La primul Summit internațional dedicat păcii în Ucraina, care se va desfășura în perioada 14-15 iunie a.c. în Elveția, se vor discuta prioritar trei domenii – securitatea alimentară, securitatea nucleară și criza umanitară – din celebra Formulă a păcii în 10 puncte propusă de Ucraina (formula Zelenski). Este puțin probabilă participarea la vârf a unor actori statali relevanți, precum SUA și China. Statele occidentale vor participa la Summit, cu unele mici excepții, la nivel de șefi de stat sau de guvern. Numeroase alte țări, în special din Sudul Global (Brazilia, India, Africa de Sud etc.), precum și SUA și China, pregătesc o participare la Summit la un nivel inferior.  Agenda și obiectivele Summitului de pace sunt deja mult limitate față de proiectul inițial. Organizatorii văd în acest Summit începutul unui lung proces de dezbateri internaționale privind asigurarea păcii în Ucraina. Un proiect de comunicat privind rezultatele acestui Summit (care ar include trimiteri la 9 din cele 10 puncte ale Formulei Zelenski) ar circula deja în mediul internațional, potrivit presei rusești. Se enunță și dezvoltă inițiative paralele care includ conferințe similare de pace cu participarea reciprocă și egală a Ucrainei și Rusiei (pentru o astfel de soluție se pronunță China, Arabia Saudită, Turcia etc). Succesul pe termen lung al Summitului de pace din Elveția, asigurat prin desfășurarea altor ediții ale acestuia, va depinde de dezvoltările inițiativelor concurente. Un rezultat echilibrat și concret al acestui Summit va prioritiza această platformă internațională de dezbateri, în defavoarea celor concurente.
• Acordurile bilaterale consolidează tot mai mult securitatea Ucrainei. Ucraina a semnat cu Spania și cu Belgia, recent, Acorduri bilaterale de cooperare în domeniul securității. Acordul bilateral cu Belgia[3] prevede acordarea unui sprijin militar de 977 milioane de dolari în 2024 către Ucraina și livrarea a 30 de avioane F-16 până la finele anului 2028[4]. Acordul bilateral cu Spania prevede acordarea unui sprijin militar de 1 miliard de euro către Ucraina în 2024 (asistență militară care include rachete pentru sistemul Patriot și tancuri Leonard 2), precum și 5 miliarde de euro  în următorii 3 ani, prin intermediul Fondului de Asistență pentru Ucraina al Facilității Europene pentru Pace[5]. Până în prezent, Ucraina a semnat acorduri bilaterale în domeniul securității cu Marea Britanie, Germania, Franța, Danemarca, Canada, Italia, Olanda, Finlanda, Letonia, Spania și Belgia. Sunt în negociere acorduri bilaterale și cu alte state, precum Lituania, Estonia, Suedia, România etc. Principalele domenii sectoriale de cooperare ale celor mai recente acorduri bilaterale (Spania și Belgia):  cooperarea militară, cooperarea în domeniul securității, sprijinul tehnico-militar, sprijiirea industriei de apărare a Ucrainei, sprijin și asistență militară, consolidarea capabilităților privind apărarea aeriană, artileria și vehiculele blindate, instruirea efectivelor, sprijin politic pentru restabilirea integrității teritoriale în cadrul granițelor recunoscute la nivel internațional din 1991, cooperarea în domeniile serviciilor de informații, al luptei împotriva crimei organizate și al industriei de apărare, în special prin explorarea oportunităților de producție comună și dezvoltarea industriei de apărare din Ucraina, ajutorul umanitar, redresarea economică și reconstrucția Ucrainei, sprijinul pentru reformele Ucrainei în vederea aderării la UE și NATO, sprijin pentru promovarea formulei de pace ucrainene, consolidarea sancțiunilor împotriva Rusiei, introducerea unui mecanism de compensare a daunelor și de aducere a agresorului rus în fața justiției, cooperarea în domenii sectoriale precum securitatea energetică, securitatea cibernetică și combaterea amenințărilor cyber și hibride etc.; documentele prevăd și proiecte comune în domeniul producției de armament.
• Putin își perfecționează constant “rocada mică” în executiv. Schimbările recente în verticala puterii în sistemul lui Putin, inițiate odată cu schimbările nominale în componența Guvernului, continuă. Se confirmă „mazilirea diplomatică” a lui Nikolai Patrușev (numit locțiitor al președintelui din funcția de secretar al Consiliului de Securitate al Federației Ruse; noul locțiitor/consilier nu are o fișă a postului generoasă în atribuții de prim rang, nu răspunde de Complexul Militar-Industrial etc; Nikolai Patrușev nu a făcut deplasarea în China – din partea aparatului de lucru al Administrației Prezidențiale a fost prezent la Beijing consilierul Ușakov; deși are „intrare directă” la președinte, aceasta pare a fi “intrarea secundară”; drept recomensă, fiul lui Nikolai Patrușev a fost promovat vice-premier). Continuă ascensiunea fostei gărzi de corp, Alexei Diumin (fost guvernator al regiunii Tula, numit recent atât în funcția de locțiitor/consilier în aparatul de lucru al Administrației Prezidențiale, cât și în funcția de secretar al Consiliului de Stat[6]; noul locțiitor/consilier are o fișă a postului mai relevantă decât cea a lui Nikolai Patrușev și este unul din principalii beneficiari ai noii rocade la putere a lui Vladimir Putin). Se preconizează continuarea ascensiunilor lui Alexei Diumin (care răspunde în principal de asigurarea resurselor pentru Forțele Armate) și Denis Manturov, prim-vice-premier, responsabil cu activitatea Complexului Militar-Industrial.
• Repoziționări strategice pentru alegerile prezidențiale (și parlamentare) din Republica Moldova. Două blocuri politice și-au anunțat deja constituirea în Republica Moldova, din perspectiva prioritară a susținerii unui candidat comun la alegerile prezidențiale. Primul, blocul politic pro-rus Victorie/Pobeda, gravitează în jurul lui Ilan Șor; acesta analizează în prezent avansarea unei candidaturi unice la alegerile prezidențiale de la 20 octombrie a.c. Un al doilea bloc pro-rus ar putea conexa Partidul Socialiștilor (Igor Dodon) cu Partidul Comunist (Vladimir Voronin). Cele două blocuri pro-ruse au deja negocieri cvasi-publice cu obiectivul de a-și armoniza/coordona candidaturile și acțiunea politică la alegerile prezidențiale[7]. Un al doilea bloc creat este blocul politic pro-european „Împreună”, format din Platforma Demnitate și Adevăr, Coaliția Unitate și Bunăstare (Igor Munteanu), Partidul Schimbării și și Liga Orașelor și Comunelor. Blocul își propune să participe cu un candidat propriu la alegeri. La inițiativa acestuia, mai multe formațiuni politice au semnat, recent, la Chișinău, Pactul pentru Europa[8]. Declarațiile ulterioare ale lui Ion Ceban, primarul municipiului Chișinău, liderul politic al Partidului Mișcarea Alternativă Națională (MAN), potrivit cărora nu va candida la alegerile prezidențiale din octombrie 2024, intensifică discuțiile și lupta politică privind identificarea și promovarea, de către partida pro-rusă de la Chișinău, a unui contra-candidat relevant la candidatura Maiei Sandu; într-o posibilă cursă electorală împotriva Maiei Sandu se menționează posibile candidaturi precum Igor Dodon, Igor Chicu, Irina Vlah (fosta bașcană a UTA Găgăuzia), Alexandr Stoianoglu etc. Declarațiile lui Ion Ceban par a simplifica opțiunile de vot pe eșichierul anti Maia Sandu. Cei mai bine plasați contracandidați ai Maiei Sandu într-un eventual tur doi ar fi, conform sondajelor recente, Igor Dodon (PSRM), Ion Chicu (PDCM), Vladimir Voronin (PCRM), Renato Usatâi (PN), Irina Vlah (independent). Dreapta europeană mizează pe o victorie a Maiei Sandu încă din primul tur de scrutin. Un tur al doilea al acesteia, împotriva unui contracandidat puternic al stângii, va putea genera unele riscuri privind realegerea acesteia. Dinamica pro-electorală este foarte rapidă.
• Sprijin european și euroatlantic în creștere pentru securitatea și apărarea Republicii Moldova. UE și Republica Moldova au semnat recent Parteneriatul pentru Securitate și Apărare[9]. Prevederi relevante ale documentului[10]: părțile își asumă “actualizarea consultărilor existente în materie de securitate și apărare UE-Moldova într-un dialog anual UE-Moldova în materie de securitate și apărare la nivel de șefi de direcții/directori generali”, precum și “explorarea posibilității de a stabili consultări tematice suplimentare privind domenii specifice de interes comun (cum ar fi problemele cibernetice, combaterea manipulării și interferenței informațiilor străine (FIMI) etc.)”; “UE și Moldova vor desfășura consultări specifice și vor stimula cooperarea în următoarele domenii: schimburi de informații privind politicile de securitate și apărare și securitatea regională relevantă, problemele strategice și geopolitice pentru a alinia mai bine politicile reciproce, Misiunile și operațiunile PSAC (Politica de securitate și apărare comună) ale UE, combaterea amenințărilor hibride, cooperarea cibernetică, neproliferarea și dezarmarea, armele convenționale, inclusiv arme de calibru mic și armament ușor (SALW), consolidarea capacităților în domeniul securității și apărării, comunicarea strategică și contracararea manipulării și interferenței informațiilor străine (FIMI), contraterorismul și prevenirea/controlarea extremismului violent” etc. Semnarea acestui Parteneriat a generat reacții ostile la Moscova. Vizitele recente ale miniștrilor de externe[11] și apărării[12] din Republica Moldova la București, precum și documentele încheiate cu această ocazie, confirmă relațiile bilaterale excelente existente între România și Republica Moldova, precum și trendul de consolidare a acestora. Republica Moldova pregătește organizarea unei noi ediții a reuniunii trilaterale Republica Moldova - România – Ucraina. Aflat în vizită la Chișinău, Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a reafirmat sprijinul politic puternic al SUA pentru securitatea Republicii Moldova și a anunțat o investiție americană de 85 de milioane de dolari (din fondul de 300 de milioane derulat de USAID) pentru sporirea securității energetice a Republicii Moldova. Oficialul american a menționat totodată că SUA au oferit în   ultimii ani 110 milioane de dolari în calitate de sprijin bugetar direct pentru a compensa prețul mai mare al energiei electrice în Republica Moldova.
• Tot mai multe state renunță la condiționările privind utilizarea armanentelor lor livrate Ucrainei pentru efectuarea de lovituri împotriva unor ținte militare aflate pe teritoriul Federației Ruse. Secretarul general NATO a încurajat recent statele membre care sprijină tehnico-militar Ucraina să renunțe la limitările armamentelor livrate Ucrainei privind utilizarea acestora pentru lovituri împotriva unor ținte aflate pe teritoriul Federației Ruse. La Bruxelles a avut loc o reuniune a miniștrilor apărării ai statelor membre ale UE pe această temă. Declarații privind renunțarea la condiționalități au transmis în spațiul public diferiți oficiali de rang înalt (inclusiv la vârf) din cel puțin 10 țări europene: Marea Britanie[13], Franța[14], Polonia[15], Suedia[16], Lituania, Finlanda, Letonia, Estonia, Olanda[17], Cehia[18] etc. Unele declarații în acest sens au fost făcute, recent, și de către cancelarul german Olaf Scholz. Canada a reiterat că nu au fost impuse condiționări/limitări părții ucrainene cu privire la modul de utilizare a armamentelor și tehnicii de luptă livrate Ucrainei[19]. SUA, precum și unele țări europene (Italia, Belgia, Elveția etc.) își mențin în continuare condiționalitățile. Sunt unele semnale potrivit cărora SUA își vor schimba poziția în perioada următoare. Trendul este unul de creștere rapidă a numărului statelor care permit Ucrainei utilizarea armamentelor livrate de acestea pentru efectuarea de lovituri asupra unor ținte din Federația Rusă. Se estimează că forța de lovire a Ucrainei asupra unor ținte militare din Rusia (centre de lansare a rachetelor, centre logistice, depozite de tehnică și armamente etc.) va crește astfel semnificativ, în perioada următoare. Reacția Moscovei: Rusia amenință din nou cu crearea unei zone sanitare (zone de securitate) mai largi pe teritoriul Ucrainei, pentru a se proteja de loviturile acesteia[20]. Președintele Putin reia amenințările mai ales la adresa “statelor mici” (țări membre NATO), ai căror reprezentanți “trebuie să fie conștienți cu ce se joacă”[21] (posibilă trimitere la Polonia) și menționează din nou “efecte și consecințe grave în Europa” în cazul utilizării, de către armata ucraineană, a unor armamente de mare precizie și cu rază lungă de acțiune împotriva unor ținte de pe teritoriul Federației Ruse.
• Partida rusă din Republica Moldova, sacoșe cu ruble pregătite pentru boicotarea referendumului privind Europa. Liderii politici pro-ruși din Republica Moldova au anunțat inițierea campaniei naționale împotriva desfășurării, la 20 octombrie a.c., a referendumului constituțional privind aderarea Republicii Moldova la UE. Igor Dodon (președintele Partidului Socialiștilor), Vladimir Voronin (președintele Partidului Comunist) și Ilan Șor (liderul/curatorul blocului politic Victorie) cer populației să boicoteze participarea la acest referendum, fie refuzând să preia buletinele de vot fie răspunzând negativ la întrebarea de pe buletinele de vot. Cei trei lideri încearcă o coordonare a calendarului acțiunilor de boicotare a referendumului. Presa din Republica Moldova invocă vehicularea unor sume semnificative de bani pregătite de Moscova pentru impulsionarea boicotării referendumului. O parte din sumele pregătite au fost deja trimise la Chișinău; autoritățile de la Chișinău au dejucat trimiterea altor sume relevante, destinate boicotării referendumului în cauză. Pentru perioada următoare, se vor intensifica acțiunile propagandistice ale partidei ruse din Republica Moldova pe tema referendumului.