Reforme majore în Argentina

Dorin Melnic

          Senatul Argentinei a adoptat recent proiectul de lege de reformă economică al președintelui Javier Milei, oferind o victorie legislativă esențială liderului de dreapta.

          Pe 12 iunie a.c., parlamentarii din Camera superioară a țării au votat cu 37 la 36 pentru a aproba proiectul de lege după o dezbatere maraton, vicepreședintele și șeful Senatului, Victoria Villaruel, votând decesiv în favoarea măsurilor economice ale lui Milei.

          Acest proiect reprezintă un principiu de bază al eforturilor liderului de la Buenos Aires de a revigora economia țării afectată de criza economică. Printre alte aspecte, reformele urmăresc privatizarea unor entități de stat, oferirea unei scheme generoase de stimulente pentru investitorii străini și acordarea, pentru angajatori, a dreptului de a concedia lucrătorii prin prelungirea perioadelor de probă care permit rezilierea contractului de muncă fără motiv.

          ,,Astăzi ne bucurăm de un triumf al poporului argentinian și am reușit să începem reconstruirea drumului spre prosperitate’’, a postat Milei pe rețeaua de socializare X, numindu-și proiectul de lege drept ,,cea mai ambițioasă reformă legislativă din ultimii 40 de ani’’.

          Milei este un președinte cu puțină experiență politică, iar partidul său care s-a înființat doar acum trei ani, Partidul Libertarian (PD), deține 15% din mandate în camera inferioară și 10% în Senat.

          Astfel, Milei nu a reușit să adopte o singură lege în cele șase luni ale președinției sale, ridicând semne de întrebare dacă își poate executa proiectul ambițios de a reduce deficitul și de a stimula creșterea.

          Analiștii spun că beneficiile promise de liderul argentinian – o monedă stabilă, o inflație mai ușoară, investiții străine pe termen lung – nu se vor concretiza fără un consens politic care să îi convingă pe partenerii externi că schimbările enunțate se fac pentru a-i încuraja pe investitorii străini să rămână în țară. Conducerea de la Buenos Aires a precizat că dorește să încheie un nou acord cu Fondul Monetar Internațional (FMI), căruia Argentina îi datorează deja peste 40 de miliarde de euro.

          FMI, care de-a lungul deceniilor a împrumutat mai mulți bani guvernului de la Buenos Aires decât oricărei alte administrații, a lăudat Argentina pentru progresele sale economice în luna mai a.c., spunând că performanța sa a fost ,,mai bună decât era de așteptat’’ și că noile reforme vor readuce țara pe ,,calea cea dreaptă’’.

          ,,Toată lumea așteaptă cu sufletul la gură. Investitorilor străini le place ce aud, dar trebuie să vadă dacă afacerea este profitabilă’’, a menționat Marcelo J. Garcia, analist politic și director pentru Americi pentru firma de consultanță privind riscul politic Horizon Engage.

          Aliații lui Milei au spus că au fost nevoiți să facă concesii dure. PD a fost de acord să nu vândă oficiul poștal al țării, compania aerieană emblematică Aerolineas Argentinas sau serviciul public de radio, lăsând doar o mână de firme de stat, inclusiv compania de energie nucleară a țării, pe lista obiectivelor care urmează să fie privatizate.

          Agenția de știri Reuters a difuzat imagini dure de pe străzile din Buenos Aires – o mașină incendiată, protestatari împrăștiați aruncând pietre și sticle, arătându-și nemulțumirea față de noile reforme economice, în timp ce polițiștii cu echipament anti-revoltă foloseau împotriva acestora gaze lacrimogene, furtunuri cu apă și gloanțe de cauciuc.

          ,,Viețile argentinienilor sunt în joc. Am băut această otravă de nenumărate ori: să avem inflație zero cu activitate economică zero! Nu mai putem continua așa!’’, a declarat un protestatar.

          Administația Milei a emis un comunicat în care felicită forțele de securitate pentru că au reținut ,,grupurile teroriste înarmate cu bastoane și grenade’’ care ,,au încercat să comită o lovitură de stat’’.

          Președintele a ieșit deja în evidență cu numeroase schimbări în societatea argentiniană. În pachetul său inițial de măsuri, a devalorizat moneda națională a țării, peso-ul, cu 50%, a redus subvențiile de stat pentru combustibil și numărul ministerelor guvernamentale la jumătate.

          Reducerea rapidă a cheltuielilor publice a ajutat Argentina să treacă de la un deficit fiscal – diferența dintre cheltuielile și veniturile guvernului – de două miliarde de pesos (120 de miliarde de dolari) în decembrie 2023 la un surplus de 264.9 miliarde de pesos în aprilie a.c..

          Țara a raportat, de asemenea, un surplus în ianuarie, februarie și martie, fiind prima dată când a atins acest obiectiv lunar din 2012.