Criza politică în Franța
Dorin Melnic
Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat la 9 iunie a.c. că dizolvă Adunarea Națională, camera inferioară a parlamentului, și convoacă alegeri legislative anticipate, după ce alianța sa centristă a fost înfrântă de partidul Reunirea Națională (RN) la alegerile pentru Parlamentul European.
Potrivit rezultatelor, RN a obținut aproximativ 32% din voturi, mai mult decât dublu față de blocul pro-european Renaissance al lui Macron, care a primit 15% din voturi.
Primul tur al alegerilor parlamentare din Franța a avut loc pe 30 iunie, iar al doilea tur - la 7 iulie a.c..
,,Am decis să va dau șansa de a alege un nou parlament prin vot. Prin urmare, dizolv Adunarea Națională’’, a spus liderul francez într-un discurs adresat poporului.
Acesta a adăugat că rezultatul alegerilor europarlamentare nu a fost un ,,rezultat bun pentru partidele care protejează Europa’’.
,,Grupările de extremă dreaptă progresează pe întreg continentul. Nu mă pot resemna cu o astfel de situație’’, a continuat Macron. ,,V-am înțeles mesajul și nu am de gând să vă las fără răspuns. Decizia este dificilă, dar reprezintă un act de încredere în voi, stimați compatrioți. Vă încurajez să votați ,,masiv’’ la aceste alegeri’’.
Pentru a înțelege mai bine de ce președintele francez cheamă poporul la vot, trebuie de ținut cont că Renaissance a fost cel mai mare partid din Adunarea Națională, deși și-a pierdut majoritatea în 2022, forțându-i pe deputați să lucreze îndeaproape cu politicienii de stânga și de dreapta pentru a adopta proiecte de lege. Astfel, Macron a convocat alegerile anticipate pentru că s-a temut că rezultatele de la europarlamentare ar duce la paralizia legislativului și că va rămâne un lider fără susținere până la următoarele alegeri prezidențiale din 2027.
Yaël Braun-Pivet, președintele Adunării Naționale, a explicat că intenția lui Macron a fost și pentru a demonstra că este receptiv la alegători.
,,Ni se spune deseori că nu auzim ce se petrece în jurul nostru, că suntem separați de oameni, iar el (Macron) a luat o decizie în urma unui vot foarte clar al francezilor’’, a afirmat Braun-Pivet.
La rândul său, ministrul francez de externe Stéphane Séjourné a spus că decizia lui Macron nu este o ,,mișcare de poker. Dar, odată ce stânga pro-europeană a devenit profund divizată și cu milioane de alegători care nu se mai tem de politicile promovate de RN, pariul pe o creștere populară împotriva extremei drepte cu trei săptămâni înainte de vot pare o ofertă cu mize mari.
RN, cu agenda sa anti-migrație, este acum bine consolidat și reprezintă cel mai mare grup parlamentar de opoziție din camera inferioară a parlamentului. Liderul acestui partid, Marine Le Pen, a ajuns de două ori în turul doi al alegerilor prezidențiale, după ce tatăl ei, Jean-Marie Le Pen, a reușit aceeași performanță în 2002. Strategia de îmbunătățire a imaginii RN la nivel național a dat roade, dezvoltând o rețea puternică de oficiali în toată Franța.
Alegerile ar putea duce Franța la o situație cunoscută sub numele de ,,coabitare’’ în care președintele Macron și premierul desemnat în urma afișării rezultatelor aparțin unor partide diferite.
Coincidența alegerilor legislative în perioada în care liderii europeni au început dezbaterea pentru reînnoirea structurii de putere instituțională, inclusiv președenția Comisiei Europene și a Consiliului European, ar putea slăbi vocea Franței în procesele respective.
,,Ne amintim de discursul președintelui (Macron) de la Sorbona din aprilie, când acesta era foarte ambițios. A cerut măsuri radicale pentru restructurarea Uniunii Europene. În cazul în care balanța de putere s-ar schimba pe continent, el cu greu și-ar mai putea promova propria agendă politică în fața partenerilor europeni’’, consideră Eric Maurice, analist la think-tankul European Policy Center de la Bruxelles.
Evaluări:
În concuzie, în perioada următoare, toți ochii vor fi îndreptați spre Franța. În contextul războiului purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și al volatilității gepolitice mai complexe, Macron este un susținător strident al unei Europe puternice și mai unită. El a ales acum să se confrunte din nou cu Le Pen, care are o istorie de simpatii pro-Moscova și dorește să perturbe Uniunea Europeană din interior, imediat după cea mai mare victorie a carierei sale politice. O competiție acerbă se conturează nu doar pentru Franța, ci și pentru UE în ansamblu.
Rezultatele recente ale alegerilor parlamentare din această țară adâncesc criza politică din Franța și îl pun pe președintele Macron în situația de a numi un nou premier dintr-o zonă politică „inconfortabilă”.
