Summit-ul elvețian pentru pace în Ucraina – concluzii
Dorin Melnic
În perioada 15-16 iunie a.c., peste 100 de țări și organizații s-au adunat în stațiunea montană Bürgenstock de lângă orașul elvețian Lucerna pentru a găsi o cale de a pune capăt războiului din Ucraina, majoriatatea statelor participante afirmându-și susținerea planului de 10 puncte pe care președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a conturat pentru prima dată la sfârșitul anului 2022.
Această formulă include cereri pentru încetarea ostilităților, restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei și a granițelor acesteia de dinaintea izbucnirii războiului, cât și retragerea forțelor militare rusești din zonele ocupate – termeni cu care președintele rus Vladimir Putin este puțin probabil să fie de acord vreodată.
Printre demnitarii la nivel înalt prezenți s-au numărat liderii din Argentina, Canada, Danemarca, Franța, Finlanda, Germania, Italia, Japonia, Olanda, Polonia, Suedia și Marea Britanie.
Kamala Harris, vicepreședintele american, a fost și ea prezentă și a profitat de ocazie pentru a anunța un pachet de ajutor de 1.5 miliarde de dolari care va fi destinat cheltuielilor umanitare și va ajuta Kievul să-și reconstruiască infrastructura distrusă.
,,Această prezență la nivel înalt demonstrează un lucru: comunității internaționale îi pasă de războiul provocat de Federația Rusă’’, a declarat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene.
În ciuda solidarității puternice în rândul democrațiilor occidentale, au existat numeroase întrebări cu privire la cât de mult ar putea contribui acest summit la încheierea conflictului, ținând cont că nici Rusia, nici China, ale cărei relații comerciale strânse au ajutat Kremlinul să nu cedeze în fața sancțiunilor internaționale, nu au fost prezente.
Discuțiile s-au axat și pe problema întoarcerea copiilor ucraineni deportați la famiile lor.
Prim-ministrul Qatarului, șeicul Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, a declarat în cadrul summit-ului că țara sa a purtat discuții atât cu delegațiile ucrainene, cât și cu cele ruse cu privirea la reuniunea copiilor ucraineni cu familiile lor, ceea ce a dus până acum la reîntâlnirea a 34 de copii cu părinții sau rudele, deși încă sunt mulți pași de realizat.
Guvernul de la Kiev consideră că 19.546 de copii au fost deportați sau strămutați forțat, iar comisarul rus pentru drepturile copiilor, Maria Lvova-Belova, a confirmat anterior că cel puțin 2.000 au fost luați din orfelinatele ucrainene.
În ceea ce privește securitatea alimentară, dezbaterile s-au concentrat asupra modului în care au fost distruse terenurile fertile ale Ucrainei, fiind provocată o scădere majoră a producției agricole și a exporturilor țării. Astfel, a izbucnit și o criză a exporturilor globale de alimente, deoarece Ucraina făcea parte din ,,grânarii lumii’’ înainte de război.
La final, peste 80 de țări participante au semnat un comunicat comun în care și-au reafirmat angajamentul de ,,a se abține de la amenințări sau utilizarea forței împotriva integrității teritoriale sau a independenței politice a oricărui stat și să respecte suveranitatea acestuia, inclusiv a Ucrainei, în cadrul granițelor recunoscute internațional’’.
India, Brazilia, Arabia Saudită, Africa de Sud și Emiratele Arabe Unite, state care au și ele relații comerciale importante cu Rusia și fac parte din grupul BRICS, au participat la summit, dar nu au fost de acord să semneze declarația comună.
Cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat că integrarea Sudului Global este vitală pentru a se crea o foaie de parcurs spre pace și a numit participarea reprezentanților indieni și brazilieni drept o ,,primă sclipire de speranță’’.
Nehammer este convins că ,,fără părți din Africa, Asia și America de Sud, Moscova nu va putea fi convinsă să devină mai deschisă la negocieri’’.
Rusia a apelat la sprijin din partea țărilor din Sudul Global, un bloc care are majoritate reprezentativă în Adunarea Generală a ONU, pe fondul izolării față de Vest după invazia sa din Ucraina.
Cu o săptămână înainte de începerea summit-ului, Putin a spus că Rusia va opri războiul atunci când Kievul își va retrage complet forțele din patru provincii pe care Moscova le controlează doar parțial și doar pretinde că le-a anexat. Ucraina a denunțat rapid această condiție ca pe o cerere de capitulare.
,,Știm că va trebui la un moment dat să vorbim cu Rusia’’, a spus ministrul de externe ucrainean Dmitri Kuleba. ,,Dar avem o poziție clară: nu vom permite Moscovei să vorbească în limbajul ultimatumurilor, așa cum face acum’’.
Liderii occidentali au salutat refuzul Kievului de a negocia în astfel de condiții.
În concluzie, deși sprijinul Europei și al Statelor Unite nu a fost suficient ca Ucraina să triumfe deja în acest război, summit-ul a demonstrat că sprijinul internațional pentru regimul de la Kiev nu va slăbi pe termen mediu și chiar lung.
