Ucraina – oglinda electorală (2)

Ucraina – oglinda electorală (2)

Activități ale candidaților

  • Continuă atacurile electorale reciproce ale candidaților Iulia Timoșenko și Petro Poroșenko, care, potrivit ultimelor date sociologice, sunt competitori direcți pentru un loc în turul al doilea al alegerilor.
  • La sfârșitul lunii februarie 2019, oficialii Serviciului de Securitate al Ucrainei au declarat că a fost identificată și destructurată o „piramidă electorală” care ar fi trebuit să asigure cca 680.000 de voturi unuia dintre candidații la președinție. Presa din Ucraina apreciază că principalul responsabil ar fi un deputat din facțiunea parlamnetară a Blocului Iuliei Timoșenko, Valerii Dubil. Acesta a refuzat să se prezinte la audieri în fața Biroului de Stat pentru Cercetări Anticorupție al Ucrainei. Potrivit organelor de ordine din Ucraina, la „piramida electorală” care a fost identificată de aceștia se utilizează curatori/intermediari ruși.
  • Blocul Petro Poroșenko solicită Radei Supreme înființarea unei Comisii parlamentare pentru analizarea piramidei electorale”. Potrivit reprezentanților acestui bloc, Fundația electorală a Iuliei Timoșenko ar desfășura ample operațiuni de cumpărare a voturilor alegătorilor și de oferire de mită unuia dintre candidații la alegerile prezidențiale pentru ca acesta să se retragă din cursă. Blocul acuză pe Iulia Timoșenko că ar cheltui în acest scop cca 1 miliard de grivne (cu proveninență necunoscută) pentru fiecare regiune ca Ucrainei.
  • Candidatul Iulia Timoșenko îl acuză pe Poroșenko că încearcă să abată atenția alegătorilor ucraineni de la scandalul corupției masive din domeniul tehnicii de armament devoalat recent la Compania de stat „UkrOboronProm”, pentru care vinovații principali ar fi, potrivit staffului acestui candidat, oameni din camarilla actualului președinte.

 

Date privind intenția de vot

  • Cca 83% din cetățenii Ucrainei și-au exprimat intenția de a participa la alegerile prezidențiale. Cel mai redus nivel de mobilizare se constată pe eșalonul de vârstă 18-25 ani (46%) și 26-35 ani (64%), iar ca regiuni – la Kiev.
  • Potrivit datelor celui mai recent dintre sondajele electorale din Ucraina, realizat de Grupul sociologic Rating în perioada 1-7 martie a.c., pentru Volodimir Zelenski ar vota în prezent 24,7% din alegătorii care se vor prezenta la urne, pentru Iulia Timoșenko – cca 18,3%, iar pentru Petro Poroșenko – cca 16,8%. Ierarhia liderilor cursei electorale se menține astfel nemodificată. Alte ratinguri: Anatol Grițenko – 10,3%; Iurii Boiko – 9,9%; Oleg Liașko – 5,7%. Ușoare creșteri de ratinguri față de datele precedente se înregistrează la candidații Iulia Timoșenko și Anatolii Grițenko. Aproape un sfert din persoanele intervievate nu au decis încă pe cine vor vota la alegeri.

 

Aspecte colaterale

  • Formațiunea politică “Frontul Popular” (lider Arseni Iațeniuk), care nu a înaintat candidat propriu la alegeri, cere tuturor candidaților să reducă nivelul de ostilitate al declarațiilor electorale. Maxim Burbak, președintele facțiunii parlamentare a formațiunii: “Cu fiecare zi campania electorală începe să semene cu un război pentru distrugere. S-a creat impresia că toți candidații trăiesc după principiul după alegeri – potopul”. Campania electorală este o oportunitate pentru discuții, nu un bombardament nuclear”. Liderul formațiunii, Arsenii Iațeniuk, a cerut candidaților să nu mai facă promisiuni electorale fără acoperire și “să nu aducă societatea la marginea prăpastiei din cauza promisiunilor neacoperite”.
  • Până în prezent, în perioada electorală au fost adresate 2.786 de semnalări/sesizări/plângeri privind încălcarea legislației electorale. Cele mai multe dintre acestea vizează tentative de cumpărare a votului din partea reprezentanților candidaților înscriși în cursă. Alte situații: limitarea drepturilor electorale, desfășurarea de activități ilegale de campanie electorală etc. Au fost întocmite 518 cazuri de procese-verbale de contravenție și au fost deschise 142 de dosare penale.
  • Poliția cyber din Ucraina a apreciat că numărul atacurilor cibernetice asupra Ucrainei este în creștere. Potrivit datelor acesteia, Federația Rusă realizează atacuri cibernetice pe scară largă împotriva instituțiilor Ucrainei, direct sau prin intermediul și sprijinul unor hackeri din state terțe și/sau hackeri ucraineni. Ministerul de Externe al Ucrainei a precizat că o data la 40 de secunde se produce un atac cibernetic din partea Rusiei împotriva Ministerului de Externe și Comisiei Electorale Centrale a Ucrainei.
  • Militarii din dispozitivul de luptă din Donbass vor participa la alegeri pe principiul rotației. Nu vor fi aduse urne electorale pe front.
  • Compania de stat UkrOboronProm”, care realizează activități în domeniul tehnico-militar, a solicitat public tuturor candidaților să nu politizeze tema Complexului Militar Industrial al Ucrainei, respectiv scandalul recent de corupție identificat în cadrul acestei companii (scandalul privind deturnarea de fonduri publice destinate armatei).
  • Ministrul de Interne Arsen Avakov a criticat dur acțiunile violente de la Cerkasî și Kiev ale activiștilor Corpului Național, care au dus la rănirea a peste 20 de polițiști și la confruntări violente între Poliția Națională și activiștii Corpului Național. Potrivit acestuia, “adevărații patrioți se gândesc la țară, nu răspândesc în societate ura și haosul”. Acesta a promis pedepse dure pentru autorii acestor provocări, subliniind că Poliția Națională nu are nici o legătură cu activiștii Corpului Național.
  • Unii experți văd în incidentele de la Cerkasî și Kiev un nou episod al confruntării între președintele Petro Poroșekno și ministrul de Interne Arsen Avakov, respectiv între Serviciul de Securitate al Ucrainei și Ministerul de Interne / Poliția Națională. Expertul Vladimir Fosenko apreciază că rivalitatea dintre cele două structuri poate conduce la o criză profundă în Ucraina.
  • Potrivit Comisiei Electorale Centrale a Ucrainei, 14 candidați nu desfășoară de facto activități de campanie electorală. Experții independenți din Ucraina asociază această declarație cu ipoteza că printre cei 39 de candidați se află numeroși “candidați-iepuri” (candidați-fantomă, înscriși cu scopul de a sprijini ratingul candidaților cu șanse reale de acces în turul al doilea).
  • Alegerile vor fi monitorizate de observatori care reprezintă 139 de organizații non-guvernamentale (față de 10 la alegerile prezidențiale din 2014 și 37 la ultimele alegeri parlamentare). Pe de altă parte, 85 dintre acestea nu au experiență reală în monitorizarea unor scrutinuri de acest gen; 55 dintre ele au legături directe cu partidele politice din Ucraina, iar 36 dintre acestea au legături directe cu unii dintre candidații înscriși în cursa electorală.
  • Potrivit deputatului ucrainean Dmitri Tîmciuk (coordonatorul grupării “Rezistență informațională”), Moscova elaborează în prezent o variantă de acțiune care să îi permită să aducă forțe pro-ruse în Ucraina în ziua alegerilor și ulterior. Obiectivele de etapă ale Moscovei sunt discreditarea campaniei electorale și nerecunoașterea legitimității rezultatelor acestora. În acest sens, Rusia ar folosi deja inclusiv jurnaliști din țări europene vestice, largi platforme sociale controlate de serviciile speciale rusești precum canalele Telegram etc. Prin intermediul acestora Rusia ar încerca să inducă teza unui nivel redus de prezență a cetățenilor la alegeri, care ar oferi câștigătorului scrutinului prezumția unei legitimități reduse. În acest sens, Rusia încearcă să creeze toate oportunitățile pentru a-și spori influența în Ucraina după alegeri, cu obiectivul mai larg de a destabiliza situația post-electorală din țară și de a construi și impune treptat un “partid pro-rus al păcii și stabilității”, care să preia puterea în Ucraina după alegerile parlamentare din toamna acestui an. Deputatul nu exclude nici organizarea de noi atentate teroriste din partea Rusiei în Donbass și în restul teritoriului Ucrainei în această perioadă.
  • Potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei, Rusia ar fi investit deja câteva sute de milioane de dolari pentru consolidarea influenței în Ucraina în perioada electorală.

 

Programe, promisiuni și angajamente electorale

  • Candidatul Anatoli Grițenko a declarat că Petro Poroșenko este principalul vinovat pentru relația de  “dușmănie” dintre Serviciul de Securitate al Ucrainei și trupele Ministerului de Interne, în special Poliția națională. Potrivit acestuia, din iulie 2018 au loc provocări sistemice organizate de Serviciul de Securitate al Ucrainei împotriva unor candidați la funcția de președinte: “Poroșenko trebuie să știe că utilizarea ilegală a funcționarilor din structurile de forță reprezintă o linie roșie”. Grițenko a declarat că principalii organizatori ai provocărilor împotriva acestuia, la Odessa, ar fi înalți oficiali din Serviciul de Securitate al Ucrainei.
  • Candidatul Iulia Timoșenko a organizat recent un miting de susținere la Kiev, în cadrul căruia a declarat că alegerile prezidențiale reprezintă o șansă pentru a se schimba “sistemul oligarhic și de clan” actual din Ucraina. Potrivit acesteia, reprezentanții acestui sistem intenționează în mod deschis să falsifice rezultatele acestor alegeri. Iulia Timoșenko:” Programul “Un nou curs” reprezintă un program detaliat pe care noul președinte îl va implemnta după scrutin pentru a scoate țara din criză”.
  • În cadrul recentului său turneu regional în Cerkasî, candidatul Petro Poroșenko a declarat că: „După criza socio-economică și respingerea agresiunii rusești și a blocadei economice, deschidem acum al doilea front – frontul luptei împotriva sărăciei. Acum trebuie să construim zidurile unei noi construcții. O armată puternică, credința și limba ucraineană reprezintă fundamentul pentru dezvoltarea Ucrainei în următorii 5 ani. Când fundamentul este puternic, pe acesta putem construi zidurile viitoarei Ucraine – cu oameni liberi, fericiți și bogați!
  • Principalele angajamente publice ale candidatei Iulia Timoșenko, prezentate recent la televiziunile din Ucraina: revenirea Crimeei în componența Ucrainei, restaurarea păcii în Donbass, reducerea prețurilor la gaz, reconfigurarea sistemului de medicină și a celui de taze și impozite; pensii de peste 4.000 de grivne.
  • Principalele angajamente publice ale candidatului Oleg Liașko, prezentate recent la televiziunile din Ucraina: reformarea educației, construcția de școli noi, asigurarea cu materiale de învățământ și acces la Internet în școli.  
  • Principalele angajamente publice ale candidatului Serghei Taruta: dezvoltarea sistemului de sănătate.
  • Mejlis-ul tătarilor crimeeni și-a anunțat public sprijinul pentru candidatul Petro Poroșenko și a solicitat tătarilor din Crimeea să ia parte la alegeri.
  • Cei mai mulți dintre candidați pledează pentru menținerea actualelor relații închețate cu Moscova. Un număr redus de candidați se pronunță pentru relații moderate și echilibrate cu Rusia. Aceștia aparțin actualului Bloc de Opoziție și provin, în principal, din fostul Partid al Regiunilor (candidații respectivi reprezintă o grupare politică pro-rusă constituită din mai multe formațiuni politice distincte, numită în Ucraina “opoziția din sud-est”, al cărei electorat este alcătuit, în principal, din electori de etnie rusă).
  • Principalii candidați de orientare pro-rusă înscriși în cursa electorală sunt:
  • Iurii Boiko, liderul formațiunii “Platforma de opoziție – pentru viață”. Acesta este cotat cu șansa a patra sau a cincea la alegeri, în primul tur (8%-10%).
  • Aleksandr Vilkul, reprezentantul facțiunii din “Blocul de opoziție” despre care se spune că s-ar afla sub influența oligarhului Renat Ahmetov. În cursa electorală s-a aflat până de curând și Evghenii Muraev, însă, recent, acesta s-a retras în favoarea lui Vilkul. Ratingul acestuia este modest – între 1% și 3%.
  • Cei doi declară că prin alegerea lor vor reuși să pună capăt conflictului din Donbas prin medierea unui dialog politic cu Moscova. Totodată, aceștia reprezintă interesele și aspirațiile comunității rusești din Ucraina, care poate juca un rol semnificativ mai ales în turul al doilea al alegerilor.
  • În același timp, comunitatea rusă din Ucraina are așteptări mari de la liderul sondajelor de opinie, Volodimir Zelenski, a cărui atitudine față de Moscova pare a fi pentru aceștia mai nuanțată și mai temperată decât cea a urmăritorilor săi în actuala cursă electorală (Iulia Timoșenko, Petro Poroșenko). Experții independenți din Ucraina apreciază, pe baza datelor recentelor sondaje efectuate de grupul Rating, că Volodimir Zelenschi, fără a fi un candidat pro-rus, va fi sprijinit în turul al doilea, dacă va ajunge acolo, de marea majoritate a comunității rusești din Ucraina (în cazul în care niciunul din cei doi candidați propriu-ziși ai acesteia, nominalizați mai sus, nu va ajunge la rândul său în turul al doilea).