Bulgaria, criză politică fără precedent
Alexandru Crenganiș
Bulgaria, cufundată într-o criză politică fără precedent în ultimii ani, va organiza pe 27 octombrie cel de-al șaptelea rând de alegeri legislative în trei ani și jumătate, din cauza lipsei de acord între partidele politice pentru formarea unui guvern.
Anunțul a venit după ce candidatul la funcția de prim-ministru Dimitar Glavchev, însărcinat să formeze un guvern interimar care să guverneze țara până la alegerile anticipate, a prezentat un Cabinet interimar format din 19 membri, inclusiv un viceprim-ministru.
”Criza politică nu s-a terminat”, a avertizat şeful statului bulgar înaintea unei ceremonii de învestire. El a subliniat că aceasta se va încheia atunci când o majoritate durabilă se va stabili în Parlament, în vederea creării unui Guvern stabil.
Radev a fost forțat să facă această mișcare după ce politicienii de la Sofia nu au reușit de trei ori să alcătuiască un guvern de coaliție în urma alegerilor din iunie a.c.
„Mă aştept ca noul guvern interimar să facă aranjamentele necesare pentru ca alegerile generale anticipate să aibă loc într-o manieră corectă şi transparentă”, a declarat preşedintele.
Conservatorii conduși de fostul premier Boiko Borisov au fost pe primul loc la ultimele alegeri, dar guvernul propus nu a obținut încrederea Parlamentului. Iar experții locali nu sunt foarte optimiști cu privire la rezultatul noilor alegeri, pe fondul apatiei alegătorilor: doar 34% dintre alegătorii cu drept de vot au fost la urne pe 9 iunie a.c., cea mai scăzută rată de participare din 1990.
Bulgaria traversează o perioadă cu guverne instabile de când protestele anticorupţie din 2020 au dat jos o coaliţie condusă de partidul de centru-dreapta GERB.
GERB, în prezent cel mai mare partid din Adunarea Naţională, formaţiunea reformistă Continuăm Schimbarea (PP), precum şi micul partid parlamentar ITN, au eşuat pe rând în tentativa de a forma o coaliţie stabilă în urma alegerilor de pe 8 iunie a.c., încheiate neconcludent.
Scrutinul din iunie a fost declanşat de prăbuşirea, în martie a.c., a unei coaliţii compuse din GERB şi PP. Ambele partide se autoprofilează ca fiind pro-UE şi pentru economia de piaţă, dar au fost implicate în dispute persistente şi rivalităţi personale.
Această criză ar putea afecta planurile Bulgariei de a adera rapid la zona euro şi de a pune în aplicare reforme necesare deblocării fondurilor europene de relansare economică.
Politologul Andrei Țăranu a oferit o explicație pentru haosul de la vecinii din sud, pentru Ziare.com: „Aceasta este o criză a sistemului multipartid perfect. Există sisteme cu un partid dominant, cum e cu PSD-ul, în România. E un partid mare de tot și altele mai mici, care-l pot înlocui doar coalizându-se. În Bulgaria, odată cu declinul GERB, practic am intrat într-un sistem multipartid. GERB nu poate face guvern cu nimeni, dar nici opoziția nu reușește să se coalieze astfel încât să scoată GERB din ecuație. Astfel, ne aflăm într-o situație ca la șah, de pat: orice ai muta, niciunul nu câștigă. Astfel se întâmplă în Bulgaria. La un moment dat, Boyko Borisov a încercat să depășească actuala criză. Ceilalți nu au avut încredere în el, cred că aproape nimeni nu mai are încredere în el, cu excepția celor de la minoritatea turcă, la fel de lipsiți de credibilitate. Astfel, cred că e greu de făcut o majoritate. Singurii care pot rezolva problema sunt cetățenii bulgari. Fie intră într-un sistem cu două partide sau două partide și jumătate, fie îi dau toată puterea lui GERB, fie votează masiv împotriva acestuia”.
Evaluări:
Această criză guvernamentală fără precedent poate afecta Bulgaria extrem de tare mai ales în contextul geopolitic actual, dar și în contextul economic din prezent. Fară un guvern și fără o majoritate stabilă în parlament, Bulgaria riscă să piardă fonduri europene dar în același timp nu poate lua decizii cruciale.
De asemenea, aceasta poate fi o vulnerabilitate pentru blocul comunitar european, dar și pentru NATO, în contextul agresiunii ruse în Ucriana. Toți experții speră ca aceste noi alegeri să ducă în cele din urmă la formarea unei majoritați stabile în parlament. Șanse în această direcție sunt reduse.
