Macron, vizită oficială în Serbia
Alexandru Crenganiș
Emmanuel Macron a efectuat recent o vizită oficială în Serbia, la invitația omologului său sârb Aleksandar Vucic. Cei doi lideri, în conferința de presă comună din capitala sârbă care a urmat întâlnirii, au declarat că ei cred cu adevărat în prietenia franco-sârbă și că vor să scrie noi pagini în relațiile dintre cele două țări.
Intenția comună de mai sus a fost confirmată de convenirea, cu această ocazie, a mai multor acorduri și documente bilaterale privind cooperarea, inclusiv contractul de achiziție a 12 noi avioane de luptă Rafale produse în Franța pentru apărarea țării balcanice. Valoarea contractului este de 2,7 miliarde de euro.
Prin acordurile semnate între Serbia și Franța s-a convenit cooperarea în domeniul energeticii - energie nucleară și materii prime minerale critice, precum și în apărare, cultură, tratarea apelor uzate, adică în aproape toate sferele vieții sociale.
După semnarea documentelor, Macron a declarat că, respectând suveranitatea Serbiei, documentele respective „au o importanță istorică” și reprezintă o „schimbare strategică” în politica țărilor balcanice care, a susținut el, „ocupă un loc important în securitatea întregului continent european”.
Preşedintele sârb Aleksandăr Vucici s-a declarat ”recunoscător” pentru ”intrarea în prestigiosul club Rafale”.
Problema avioanelor de tip Rafale este sensibilă la Belgrad, Serbia fiind candidată la aderarea la Uniunea Europeană (UE) și o țară care menţine totodată relaţii bilaterale bune cu Moscova în pofida invaziei Ucrainei şi care nu a impus sancţiuni Rusiei de la începutul războiului de scară largă împotriva Ucrainei, în 2022.
Preşedintele Vucic a declarat la AFP că aproape toate ”avioanele interceptoare” şi ”toate” ”avioanele de luptă vin din Rusia”. ”Trebuie să evoluăm, să ne schimbăm obiceiurile şi tot restul pentru a ne pregăti armata mai bine”, a declarat el.
Franţa scoate de asemenea în faţă acest argument, evocând o logică a ”ancorării Serbiei la UE”. Belgradul poate face ”alegerea strategică” de a ”coopera cu o ţară europeană” în vederea modernizării flotei sârbe, şi-a exprimat Parisul speranţa în punerea în practică a acordului bilateral privind avioanele Rafale.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a mai pledat în favoarea unui ”model” european al inteligenţei artificiale (AI) care să aibă în centru ”trei S” – ”ştiinţă, standarde şi soluţii”, în vederea unei posibile ”prinderi din urmă” a Chinei şi Statelor Unite, relatează AFP.
Belgradul se pregăteşte să preia preşedinţia Parteneriatului Mondial AI, iar Franţa urmează să găzduiască un Summit AI în februarie 2025.
Şeful statului francez şi omologul său sârb Aleksandăr Vucic au participat astfel la un forum cu privire la aceste mize, la Novi Sad, al doilea cel mai important oraş din Serbia.
”Noi, europenii, suntem puţin în urmă”, iar ”chinezii şi americanii investesc mult mai mult în domeniu”, şi-a exprimat regretul Macron.
El îndeamnă Europa ”să recupereze întârzierea, să inoveze, să investească mult mai mult decât o face acum, pentru a fi la acelaşi ritm și la acelaşi standard cu China şi Statele Unite”.
”Europa, care este locul în care am inventat Renaşterea”, plasând ”omul în sensul general al cuvântului în centrul a tot ce există”, trebuie ”să aibă un model de inovaţie foarte specific, mixt, public-privat”, a declarat el.
Preşedintele francez doreşte ca AI ”să fie în serviciul scopurilor noastre colective” şi ca europenii ”să încerce să definească regulile” ”conversaţiei mondiale” în domeniu.
Oficialii francezi au numit această vizită drept una strategică, desfășurată cu obiectivul de a apropia Serbia de Uniunea Europeană, dar și de a consolida relațiile dintre cele două țări, în condițiile în care China și Rusia au un interes din ce în ce mai mare în zona Balcanilor.
Evaluări:
Apropierea Belgradului de UE este extrem de importantă în condițiile în care Serbia dorește aderarea la UE, deși, conform ultimului raport al Comisiei Europene din anul 2023, Serbia mai are mult de lucrat până să atingă integral cerințele de aderare.
Experții consideră că, dacă ar îmbrăţişa aceste principii democratice necesare pentru aderare la UE, guvernul lui Vučić (acuzat deseori că reprimă oponenții politici și că cenzurează presa independentă) ar putea avea multe de pierdut, mai ales pe termen scurt.
