Pseudo-alegerile din Crimeea și perspectivele de a ieși de sub controlul rusesc

Dorin Melnic

          În perioada 6-8 septembrie a.c., alegătorii din Rusia au votat pentru guvernatorii și legislatorii regionali din 83 de regiuni și orașe. Era de așteptat ca politicienii fideli ai președintelui Vladimir Putin, exclusiv membri ai partidului Rusia Unită, să fie declarați câștigători al acestor alegeri strict controlate politic, care s-au desfășurat într-un climat lipsit de concurență politică reală, după ani numeroși de reprimare dură a disidenței interne; măsurile de reprimare s-au intensificat după declanșarea invaziei pe scară largă în Ucraina, din februarie 2022.

          Situația nu a fost deloc diferită în teritoriile ocupate temporar de Rusia, inclusiv în peninsula Crimeea, unde sunt aleși deputații din parlamentul crimeean creat de Moscova, consiliile locale și legislatura municipală a orașului Sevastopol.

          Spre deosebire de 2014 și 2019, de data aceasta, cetățenii din Crimeea au participat la aceste pseudo-alegeri pe fundalul războiului la scară largă din Ucraina.

          ,,Particularitatea acestor ,,alegeri’’ este că se desfășoară în condiții de război, condiții pe care locuitorii peninsulei le simt acum în casele lor: mobilizare, explozii, incendii și tranșee pe plaje’’, a afirmat politologul Yevhenia Horyunova pentru Radio Europa Liberă. ,,Toți acești factori ar fi putut influența rezultatul alegerilor din Rusia, dar, de mai mulți ani, nu facem decât să asistăm la un proces periodic de legitimare artificială a actualei conduceri de la Kremlin. În plus, elita regională nici nu trebuie să depună vreun efort pentru a rămâne la putere. Rudele, prietenii sau partenerii de afaceri sunt incluși pe listele electorale pentru a consolida și mai mult clanismul, care reprezintă deja un atribut integral al realității în Rusia’’.

          Potrivit datelor oficiale ale Moscovei, în Crimeea există aproximativ 1.5 milioane de alegători. Numărul include cetățenii ucraineni cărora li s-au eliberat forțat pașapoarte rusești după 2014 și sutele mii de ruși care s-au mutat în peninsulă în ultimii zece ani.

          Ei au votat în aproximativ 1.300 de secții de votare tradiționale sau 150 de secții de votare mobile, precum și printr-un serviciu de vot electronic. Au fost create patru secții de votare pentru militarii ruși de lângă linia frontului.

            Agenția diplomatică a UE a condamnat ferm alegerile regionale din Rusia desfășurate pe teritoriul ocupat al Crimeei, declarând că acestea încalcă dreptul internațional, Carta ONU și suveranitatea Ucrainei.

,,Rezultatele alegerilor din Rusia nu pot fi recunoscute, căci acestea nu sunt corecte și nici libere’’, afirmat Serviciul de Acțiune Externă a Uniunii Europene. ,,Conducerea de la Kremlin este responsabilă pentru organizarea unor astfel de acțiuni ilegale și va fi atât trasă la răspundere, cât și supusă consecințelor. Crimeea este Ucraina’’, potrivit structurii europene citate.

          Aceste acțiuni ale Kremlinului nu vor face decât să amplifice vocea politică a Occidentului, care se pronunță pentru încetarea imediată a ocupației rusești a peninsulei.

          Există trei moduri principale prin care Crimeea ar putea ieși, potrivit experților, de sub controlul Moscovei:

- Rusia eliberează teritoriul și predă pașnic Ucrainei controlul teritorial al Crimeei, în condițiile unui tratat de pace. Kievul și-ar putea relua exercitarea puterilor guvernamentale asupra zonei și a locuitorilor săi, iar Rusia s-ar desprinde pe deplin de orice control asupra peninsulei.

- Ca alternativă, dacă Rusia obține acordul ca forțele sale militare să rămână pe teritoriul Ucrainei sau pe părți ale acesteia, ocupația s-ar încheia, de asemenea, cu condiția ca o astfel de prezență să se bazeze pe consimțământul real (potrivit Convenției de la Viena cu privire la legea tratatelor, art. 25) emis de “suveranul înlăturat” sau de autoritatea care a ajuns în mod legitim la putere. Cu alte cuvinte, un astfel de consimțământ nu poate fi conceput și va rămâne pemtru multă vreme îndoielnic (o opțiune liberă nu se poate exercita în condițiile ocupației ilegale).

- Un al treilea mod în care ocuparea Crimeei ar putea înceta este printr-un exercițiu de autodeterminare. O opțiune ar fi ca populația peninsulei, în forma ei de pre-invazie (înainte ca Rusia să-și transfere o parte din propria sa populație pe teritoriu) să decidă dacă ar dori să se realipească la Ucraina, la un alt stat deja existent sau să devină un stat independent. Deși acest plan este greu de implementat, am putea să ne gândim la un scenariu în care votul electronic să fie bazat pe dovada rezidenței anterioare de 2014, fiind însă un efort care ar necesita onestitate și implicarea activă a comunității internaționale.

          În concluzie, deși suntem conștienți că alegerile în Rusia sunt lipsite de transparență reală atât timp cât Vladimir Putin este președinte, regimul de la Kremlin este conștient că sprijinul în masă din partea populației rămâne un element vital pentru a-și putea înainta obiectivele politice și geostrategice care includ acțiuni agresive împotriva vecinilor săi, restabilirea statutului de mare putere de pe timpul Uniunii Sovietice și triumful său pe plan economic și militar împotriva Occidentului. Și Adolf Hitler a profitat de slăbiciunea unui popor demoralizat pentru a-și exercita autoritatea și a-și pune în aplicare agenda sa expansionistă pe plan extern...