România și Republica Moldova – evoluții recente și sprijin românesc pentru parcursul european al Chișinăului

Drd. Laura-Maria Vasilache

Trăim într-un context geopolitic dominat de schimbare și instabilitate, în care știrile false, euroscepticismul și opiniile pro-ruse sunt răspândite destul de des în spațiul public, iar partidele populiste de extremă dreaptă iau un avânt destul de generos în Europa, de la vest la est.

În perioada contemporană, democrația poate fi amenintață din multe perspective, fiind pusă la grele încercări din diferite contexte interne și internaționale. Securitatea internă a statelor, dar și cea internațională, prezintă vulnerabilități atunci când principiile democratice ale unui stat sunt amenințate. Contextul internațional actual la nivelul Uniunii Europene este unul extrem de tensionat, cauzele fiind multiple – de la războiul Rusiei împotriva Ucrainei până la probleme interne ale statelor, proteste, valuri de migranți, discursuri antisemite sau xenofobe, atentate teroriste, ascensiunea partidelor populiste etc. Toate aceste situații diverse reprezintă amenințări în creștere la adresa democrațiilor statelor europene.

În acest context, în această perioadă crucială pentru Republica Moldova, dar și pentru România, având în vedere evenimentele politice ce au loc și care urmează să se desfășoare în Republica Moldova (respectiv referendumul prin care cetăţenii Republicii Moldova își vor exprima poziţia privind direcţia spre Uniunea Europeană a Republicii Moldova, precum și alegerile prezidențiale ce urmează să aibă loc în aceeași zi, la 20 octombrie a.c.), premierul României Marcel Ciolacu a efectuat o vizită la Chișinău, pe 4 octombrie a.c.

De asemenea, Marcel Ciolacu a efectuat prima sa vizită după preluarea mandatului în iulie 2023, tot la Chișinău, iar președintele Klaus Iohannis, atât în primul mandat, cât și în cel de-al doilea, a ales pentru prima sa vizită tot Republica Moldova. Aceste aspecte demonstrează cât de apropiată este România de țara sa vecină și că statul român este alături permanent și prioritar de Republica Moldova, în toate problemele pe care aceasta le are, precum și în toate momentele importante recente – precum, bunăoară, actualul context politic și geopolitic din țara vecină.

Aceasta din urmă întâmpină foarte multe provocări, inclusiv atacuri hibride din partea Fererației Ruse privind destabilizarea țării, precum și atacuri frecvente ce au la bază știrile false și informațiile pro-ruse; în acest context, în care există un război hibrid purtat cu toate mijloacele de Rusia pe teritoriul Republicii Moldova, orice sprijin pro-european este extrem de important pentru Chișinău.

Premierul Marcel Ciolacu, prin intermediul vizitei sale, a arătat încă o dată susținerea României pentru Republica Moldova. De asemenea, la 31 august a.c., Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu și președintele României, Klaus Iohannis, aflat în vizită oficială la Chișinău de Ziua Limbii Române, au semnat o Declarație comună privind cooperarea bilaterală pentru consolidarea rezilienței Republicii Moldova. România a fost și rămâne astfel un garant al stabilității și al menținerii democrației pentru țara vecină, iar acest element este unul extrem de important mai ales în contextul de față, în preambulul celor două evenimente electorale menționate mai sus, respectiv alegerile prezidențiale și referendumul pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan, aflat, de asemenea, la Chișinău, și-a arătat sprijinul pentru statul vecin susținând că o eventuală prezență masivă și un vot pozitiv la referendumul din 20 octombrie va reprezenta „o obligație în plus” pentru Uniunea Europeană să parcurgă „mai rapid” următoarele etape în calea aderării la blocul comunitar.

Potrivit celui mai recent sondaj de măsurare a opiniei publice desfășurat de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing CBS-Axa, ponderea cetățenilor care optează pentru vectorul european al Republicii Moldova a crescut de la 57% în aprilie 2024 la 63% în septembrie 2024.[1]

Republica Moldova își dorește alinierea la blocul comunitar și păstrarea valorilor demcratice pe care le are, chiar dacă menținerea acestora reprezintă un efort semnificativ având în vedere acțiunile pro-ruse desfășurate pe teritoriul Republicii Moldova. În paralel, Rusia și-a activat toate instrumentele războiului hibrid contra Republicii Moldova. Se încearcă „regionalizarea” (divizarea) țării cu ajutorul administrațiilor locale controlate de forțele pro-ruse. Se lucrează propagandistic la polarizarea societății.

Statul reacționează la atacurile hibride ale Moscovei. Structurile de forță, cu ajutorul partenerilor externi, au zădărnicit numeroase tentative ale grupărilor criminale, contopite cu interesele Kremlinului, de a destabiliza țara. Cel puțin 12 posturi propagandistice de televiziune, care justificau războiul Rusiei contra Ucrainei, au fost închise recent.[2]

În cadrul vizitei premierului României la Chișinău, sprijinul total și concret pe care România îl oferă și-l va oferi în continuare Republicii Moldova, pe tot parcursul său european, a constituit principalul aspect al discuțiilor pe care premierul Marcel Ciolacu le-a avut cu Dorin Recean, prim-ministrul Republicii Moldova.

Executivul român s-a angajat într-un efort mai amplu și de lungă durată care vizează susținerea și dezvoltarea educației din țara vecină. Pe lângă sprijinul prin intermediul căruia au fost donate microbuze pentru transportul elevilor, statul român a finanțat reparația și modernizarea a sute de grădinițe și a acordat zeci de mii de burse de studiu, începând cu anii '90. Pentru anul universitar 2024-2025 sunt finanțate 4.300 de burse pentru studenții din Republica Moldova. De asemenea, o altă decizie aprobată în cea mai recentă ședință de guvern de la București a fost hotărârea prin care se finanțează cu peste 2,3 milioane euro reabilitarea unei clădiri remarcabile de patrimoniu, situată pe strada Gavriil Bădulescu-Bodoni din Chișinău.

Premierul Marcel Ciolacu a subliniat în cadrul vizitei sale la Chișinău că România va continua să deruleze Acordul de 100 de milioane de euro dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil. În acest mod au primit și vor primi finanțare numeroase proiecte de impact (pe lângă finanțarea asigurată prin livrarea de microbuze școlare care vor ajunge în satele și orașele din Republica Moldova sau reabilitarea unor clădiri de patrimoniu), fiind vizate și proiecte de dezvoltare locală sau investiții strategice, precum creșterea capacităților de gestionare a situațiilor de ordine publică.

În acest sens, Dorin Recean, prim-ministrul Republicii Moldova, a afirmat următoarele în cadrul întâlnirii cu omologul său român:„prietenia dintre Republica Moldova și România este una trainică, bazată pe legături istorice și culturale și construită pe valori comune și de solidaritate.  România, întotdeauna, a fost un partener de nădejde, oferindu-ne sprijin valoros în cele mai dificile momente, dar și în parcursul nostru european. Această prietenie solidă se vede foarte bine în numeroasele proiecte comune pe care le dezvoltăm, de la nord la sud, de la infrastructura rutieră la educație. România este un susținător fidel al cetățenilor Republicii Moldova. O vedem în cele peste 1.000 de grădinițe, peste 1.000 de grădinițe renovate în întreaga țară, dar și în bursele pentru mai mult de 2.500 de elevi și studenți din Republica Moldova care studiază în școlile și liceele și universitățile din România, după care îi vedem pe foarte mulți care revin acasă, susțin modernizarea țării noastre.”[3]

Evaluări:

Având în vedere că întâlnirea respectivă a avut loc cu puțin timp înainte de alegerile prezidențiale și de derularea referendumului din Republica Moldova, principalele direcții de comunicare dintre Marcel Ciolacu și Maia Sandu au fost reprezentate de aderarea țării la Uniunea Europeană. Premierul Marcel Ciolacu a subliniat în acest context că România susține vocația europeană a Republicii Moldova și va continua să sprijine continuarea acestui drum pe care autoritățile de la Chișinău s-au angajat cu încredere și responsabilitate, reușind să facă față unor crize și provocări hibride, fără precedent, apărute pe fondul războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.[4]

Vizita premierului român la Chișinău reprezintă o nouă dovadă a sprijinului acordat de România parcursului european al Republicii Moldova și un mesaj fără echivoc de sprijin față de Republica Moldova care va fi citit în această cheie nu doar la Chișinău, dar și la Moscova, unde se pregătesc noi provocări pre-electorale, electorale și post-electorale, împotriva Republicii Moldova.