Republica Moldova între Est și Vest. 20 octombrie, zi decisivă pentru evoluția europeană

Drd. Laura-Maria Vasilache

Introducere

Cetățenii Republicii Moldova vor fi puși în fața unor întrebări foarte importante, ce pot schimba traseul geopolitic al Republicii Moldova. Astfel, aceștia trebuie să iși definească în mod clar orientarea pe baza unui referendum constituțional: Suntem cu Uniunea Europeană? Sau cu Rusia? În mai puțin de o săptămână, în Republica Moldova vor avea loc alegeri prezidențiale, dar și referendumul de schimbare a Constituției, în vederea aderării la Uniunea Europeană. Rezultatul celor două scrutine poate defini direcția pe care o va avea Republica Moldova pentru următorii ani.

Referendumul

Un referendum reprezintă un instrument și o consultare directă a cetățenilor, care sunt chemați să își exprime părerea, prin intermediul unui vot, cu “da” sau „nu”, pe o temă anume. Acesta are o importanță deosebită deoarece cetățenii se pot pronunța pe o temă/problemă care le poate schimba viața.

La nivelul Republicii Moldova, referendumul din 20 octombrie a.c. are ca scop declararea prin Constituție a faptului că integrarea în UE este „obiectivul strategic” al țării și că opțiunea „europeană” este asumată la nivel popular și devine astfel ireversibilă. Obiectivul Republicii Moldova în acest sens este de a adera la UE până în anul 2030.

Ca un scurt istoric, Republica Moldova a depus, în martie 2022, o cerere de aderare la Uniunea Europeană, iar în iunie 2022 i-a fost acordat statutul de țară candidată. Apoi, în noiembrie 2023, Comisia Europeană a emis o recomandare de deschidere a negocierilor de aderare cu Republica Moldova.[1] Astfel, la referendumul ce urmează să aibă loc, cetățenii vor răspunde la întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Aceștia trebuie să hotărască direcția în care doresc ca țara lor să meargă; în vederea pregătirii populației pentru participarea la referendum, au avut loc mai multe campanii de informare, pentru a scoate în evidență avantajele și dezavantajele ce pot decurge din alegerile cetățenilor Republicii Moldova.

Referendumul pentru modificarea Constituției este considerat valabil dacă la el participă cel puțin o treime din numărul persoanelor înscrise în listele electorale. Potrivit datelor Registrului de Stat al Alegătorilor, pe listele electorale din Republica Moldova sunt înscriși puțin peste 3,3 milioane de alegători, ceea ce înseamnă că, pentru validarea referendumului, este nevoie ca la urne să se prezinte cel puțin 1,1 milioane de alegători.[2]

Este nevoie de o prezență masivă la referendum pentru a arăta că populația Republicii Moldova dorește aderarea la UE; ultimele sondaje din Republica Moldova arată că un procent de 63% dintre cetățeni susțin integrarea țării în Uniunea Europeană (septembrie 2024). Ce este foarte important este reziliența statului față de campaniile majore de dezinformare și fake-news care au apărut de-a lungul timpului. Se pare că este din ce în ce mai greu pentru cei care doresc să dezinformeze să aibă succes: potrivit datelor ultimelor sondaje de opinie efectuate peste Prut, procentul celor care se îndreaptă către Occident este în creștere. La nivelul Rusiei, acest referendum este văzut ca o amenințare, iar autoritățile ruse au încercat prin diverse campanii de manipulare și dezinformare să facă în așa fel încât prezența la referendum să fie cât mai mică sau chiar rezultatul referendumului să fie unul negativ.

Alegerile prezidențiale

În ceea ce privește alegerile prezidențiale ce urmează să aibă loc în aceeași zi cu referendumul, potrivit sondajelor, Maia Sandu pare să fie favorită, aceasta fiind extrem de activă în discursuri dar și pe canalele media, promovând în principal direcția țării spre Uniunea Europeană.

Candidații din cadrul acestui scrutin al alegerilor prezidențiale sunt în număr de 11, aceștia fiind: Maia Sandu (Partidul Acțiune Solidaritate); Alexandr Stoianoglo (Partidul Socialiștilor); Renato Usatîi (Partidul Nostru); Vasile Tarlev (Partidul pentru Viitorul Moldovei); Irina Vlah (candidată independentă); Ion Chicu (Partidul Consolidării și Dezvoltării Moldovei); Andrei Năstase (candidat independent); Octavian Țîcu (Blocul electoral „Împreună”); Victoria Furtună (candidată independentă); Tudor Ulianovschi (candidat independent); Natalia Morari (candidată independentă).

În ultimii 4 ani, Maia Sandu a apropiat foarte mult Republica Moldova de Occident, iar principala sa tema de campanie s-a concentrat pe integrarea europeană și pe aderarea la UE până în anul 2030. Pe lângă aceste teme de campanie, Maia Sandu promite alegătorilor și creșterea veniturilor, creșterea salariului minim, creșterea pensiilor sau facilitarea integrării pe piața muncii a tinerilor. Pe de altă parte, principalul oponent al lui Maia Sandu, Alexandr Stoianoglo, candidatul Partidului Socialiștilor, susține relațiile de apropiere cu Rusia și integrarea țării în structurile eurasiatice, conduse de Moscova, în defavoarea parcursului european.[3] Sondajele de opinie îl plasează pe Alexandr Stoianoglo în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, alături de Maia Sandu.

Concluzii

În urma datelor prezentate mai sus, putem evidenția și concluziona că viitorul Republicii Moldova va fi în mod clar influențat atât de rezultatul alegerilor prezidențiale, cât și de rezultatul referendumului din 20 octombrie a.c., în sensul în care sunt speranțe solide că acesta va exprima o susținere populară majoritară convingătoare pentru opțiunea europeană a Republicii Moldova.