Observații privind Secolul Turciei, metafora Mărului Roșu, abordările discursive față de războiul din Ucraina și războiul din Gaza

Celebrarea centenarului, alături de triumful recent al alegerilor prezidențiale din 2023, au marcat o consolidare și adâncire în retorica lui Erdoğan privind poziția globală a Turciei. “Mărul Roșu” (KızılElma), laitmotiv în discursurile acestuia, provine de la sociologul și poetul ZiyaGökalp, implicat în mișcarea naționalistă turcă din secolul XX. Printre lucrările sale renumite figurează și colecția de poezii “KızılElma.” Poemul titular pornește de la un mit antic în care turcii moștenesc suveranitatea universală simbolizată de un măr roșu.^[1] Simbolul a dobândit o semnificație distinctă printre mase, reprezentând o promisiune de cucerire. Autorul Stuart Williams susține că mărul roșu este un simbol al unei căutări și viziuni pentru Turcia modernă, mai precis una de exercitare a influenței dincolo de granițe, preponderent în statele majoritar musulmane care au fost parte din Imperiul Otoman.^[2]

Discursul inaugural din data de 4 aprilie 2023 a reiterat preocuparea administrației curente pentru conceptul „Secolul Turciei”: înainte de a intra în Arena Ankara, audienței i-au fost prezentate o serie de cântece și filme patriotice – aceste unelte, indispensabile unui eveniment de asemenea anvergură, au contribuit la crearea atmosferei prielnice unui discurs al victoriei în care să se reflecte natura oximoronică a Turciei în raport cu aliații săi, cât și dorința de renaștere. Președintele încurajează îmbrățișarea concomitentă a estului și vestului, însă, mai presus de toate, „îmbrățișarea adevărului”, declarație culminată cu îndemnul de începere a Secolului Turciei.^[3]

Acest discurs a fost elaborat și menit pentru atingerea sensibilității votanților, prin abordarea clivajului între generații și faptul că statul construit de părinții lor în deceniile anterioare trebuie primit ca o scrisoare de dragoste, încurajând populația tânără că acest sentiment ar trebui să depășească granițele statului.^[4] Președintele Erdoğan a aplaudat triumful asupra tuturor provocărilor din ultimul an, exprimând că acestea au intrat într-o fază istorică în care Secolul Turciei se desfășoară cu adevărat și visele devin realitate. Conform spuselor acestuia, Secolul Turciei este dedicat tinerilor și femeilor, principalii destinatari ai unei expresii comune de dragoste.

La 70 de ani, președintele Erdoğan a perfecționat abilitatea de a comunica cu masele, în special cu cetățenii care contestă victoria curentei administrații în cel de-al treilea mandat. În ciuda criticilor, președintele face ca acest aspect să pară o progresie naturală; până la urmă, pentru mulți, imaginea liderului a devenit deja o prezență familiară, dacă nu chiar reconfortantă în peisajul domestic.

Pe 19 septembrie 2023, președintele Erdoğan a susținut un discurs în cadrul Adunării Generale a ONU, acoperind teme precum schimbările climatice și urmările dezastrelor naturale (ex. cutremurul din februarie 2023), amenințarea reprezentată de organizațiile teroriste și vulnerabilitățile grupurilor marginalizate exploatate în războaiele hibride. Acesta a abordat strategii regionale și globale, punând un accent semnificativ pe angajamentul Turciei de a căuta soluții la crizele globale prin dialog și negocieri. Președintele Erdoğan a subliniat în acest discurs viziunea comună dintre Secolul Turciei și obiectivele ONU privind gestionarea crizelor mondiale actuale: eliminarea nedreptăților globale, abordarea disparităților financiare, promovarea păcii, securității și stabilității, răspunsul la urgențele umanitare generate de dezastrele naturale și găsirea unei soluții pentru eradicarea foametei mondiale. Pe lângă legătura realizată între obiectivele ONU și viziunea pentru centenar, președintele Erdoğan și-a exprimat îngrijorările cu privire la conflictul din Ucraina, susținând că în război nu există câștigători și că doar prin eforturi diplomatice și dialog se poate ajunge la o soluție care să asigure independența și integritatea teritorială a Ucrainei.^[5]

Acest aspect global al Secolului Turciei a fost semnalat de autorul Muhittin Ataman într-un articol pentru InsightTurkey, amintind faptul că această dorință de schimbare revoluționară a fost diseminată publicului turc încă de la ceremonia de dezvăluire a acestui program, în 28 octombrie 2022, mulți asimilând-o campaniei prezidențiale a acestuia.^[6]

Confruntată cu promisiuni prelungite de aderare la UE, amenințarea constantă a sancțiunilor economice și viziunile divergente ale partenerilor occidentali asupra problemelor globale, administrația curentă este determinată să reformeze politica externă pentru a asigura integritatea și securitatea națională.^[7]

În aceste circumstanțe, interesul semnificativ acordat dezvoltării industriei de apărare apare nu doar ca o progresie naturală, ci asemeni celei mai viabile alegeri pentru un stat poziționat geografic la intersecția continentelor și intereselor marilor puteri.^[8] Dronele turcești, acum indispensabile în misiuni civile și militare, servesc atât ca instrumente practice, cât și drept pârghii în negocierile cu potențiali cumpărători, aliați sau adversari. Alături de această dezvoltare  în planul industriei de apărare, Turcia și-a intensificat interesul de poziționare in rolul de mediator pentru negocieri internaționale – acest aspect marchează îmbinarea segmentelor de soft power și hard power în politica externă turcească actuală.

La începutul războiului din Ucraina, într-un interviu acordat lui Judy Woodruff pentru PBS NEWS HOUR, președintele Erdoğan a răspuns la întrebarea legată de sprijinul ambivalent acordat Rusiei și Ucrainei astfel: „Ca lider, nu sunt dispus să iau în considerare acest lucru. Tot ce vrem să facem și ce vrem să vedem este să punem capăt acestei bătălii cu pace, fie că este vorba de domnul Putin, fie că este vorba de domnul Zelensky. Am cerut și recomandat întotdeauna acest lucru. Acesta este un conflict care s-a soldat cu victime. Oamenii mor și nimeni nu va câștiga la sfârșitul zilei.”^[9] Turcia s-a opus încă din momentele incipiente ale agresiunii posibilității de cedare a teritoriului ucrainean și a contracarat argumentele Rusiei bazate pe legăturile istorice cu prezentarea unei perspective paralele pentru tătarii crimeeni, suplinind faptul că aceștia au statut de cetățeni ucraineni mai presus de orice legătură de sânge sau tradiție.

Turcia se abține de la alinierea cu părțile beligerante, prioritizând în schimb interesele naționale, ascunse sub un văl de neutralitate. Totuși, această neutralitate a fost percepută ca iritantă și necinstită, nu doar de către părțile implicate în conflict, ci și de aliații occidentali.

Un alt element crucial în discursul Turciei despre atingerea unei rezoluții diplomatice în Ucraina este apelul la sprijinul organizațiilor internaționale. Această cerere a fost exprimată în timpul unui discurs adresat Adunării Generale a Națiunilor Unite în New York din 2022, subliniind capacitatea crescută a Turciei ca mediator. La acel moment, pentru urmărirea imparțialității, președintele Turciei a transmis convingerea că o soluție ar trebui căutată prin eforturile Națiunilor Unite: „Nu putem ține partea cuiva. Nu putem lua partea cuiva. Și nu ar fi corect pentru noi să facem acest lucru.”^[10]

În iulie 2023, în timpul vizitei președintelui Zelensky în Turcia, Erdoğan a reiterat dedicarea Ankarei de a oferi asistență extinsă pentru reconstrucția Ucrainei, numind implicarea unor firme de construcții turcești de prestigiu în Ucraina, accentuând contribuția lor la eforturile de reconstrucție.^[11]

Întâlnirea din septembrie 2023 dintre președintele Erdoğan și președintele Putin a avut ca principal punct de deschidere discuțiile privind acordul grânelor, însă mulți analiști au semnalat că a avut loc o schimbare în dinamica dintre Rusia și Turcia.^[12] Sinan Ulgen, un fost diplomat turc și președinte al think-tank-ului EDAM din Istanbul, a declarat într-un interviu acordat CNN că schimbarea este evidentă mai ales în comparație cu perioada de dinaintea victoriei lui Erdoğan în alegerile prezidențiale din mai, când sprijinul lui Putin a jucat un rol semnificativ. Analistul de la Kiev, AlekseyKushch, într-o declarație pentru Al Jazeera, extinde acest punct afirmând că „Din toate direcțiile, Erdoğan obține profit maxim - piețe, tehnologii și modernizare economică de la Occident, materii prime ieftine, combustibil și un hub de gaze naturale de la Rusia, tranzit [de mărfuri] și investiții din China.”^[13] În ciuda publicității extinse în jurul întâlnirii, obiectivul principal al evenimentului nu a fost atins. Președintele Erdoğan s-a confruntat cu dezamăgirea de a nu putea reînnoi acordul cu președintele rus prin care se permitea exportul de grâne ucrainene prin strâmtorile Bosfor și Dardanele.

Conform surselor turcești, președintele Erdoğan i-a transmis președintelui Putin că suspendarea prelungită a acordului privind grânele ar fi în detrimentul tuturor părților implicate, afectând în special țările dependente de aceste importuri. Erdoğan a promis că Turcia va continua eforturile intensive și inițiativele diplomatice pentru a reinstaura acordul.

Președintele Erdoğan și-a afirmat constant poziția asupra conflictului din Gaza, criticând frecvent sprijinul neclintit al Occidentului pentru Israel și denunțând islamofobia omniprezentă în societățile occidentale asemeni unei plante parazit care prosperă odată cu evoluțiile războaielor regionale și atacurilor teroriste.

Liderul turc a rămas neclintit în condamnarea Israelului drept un stat terorist, caracterizând evenimentele care au loc în Gaza drept componente ale unui genocid, unul care are loc cu un sprijin substanțial din partea aliaților occidentali, în special Statele Unite: „În timp ce blestemăm administrația israeliană, nu uităm pe cei care susțin deschis aceste masacre și pe cei care fac tot posibilul pentru a le legitima.”^[14] Dimpotrivă, sprijinul lui Erdoğan pentru Hamas a stârnit o reacție puternică din cauza refuzului său de a cataloga Hamas drept o organizație teroristă. În schimb, acesta i-a numit mujahedini,^[15] angajați în lupta pentru eliberarea pământurilor și a poporului palestinian. Comentariile vehemente referitoare la prim-ministrul Israelului, catalogându-l drept „măcelarul din Gaza”^[16] și critica adusă administrației israeliene pentru punerea în pericol a securității evreilor din întreaga lume prin susținerea antisemitismului^[17], au perturbat progresul făcut în normalizarea relațiilor israeliano-turce. Aceasta a constituit cea mai puternică reacție din partea unei țări NATO la acțiunile întreprinse de Israel.

În noiembrie 2023, cu un sentiment de urgență, președintele Erdoğan a făcut un apel către secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, solicitând aplicarea măsurilor legale internaționale împotriva agresiunii Israelului,^[18] subliniind că natura actelor de violență comise ar trebui abordată prin prisma dreptului internațional și pedepsită în consecință.

Adresându-se celei de-a 5-a Adunări Generale a Forumului Tineretului pentru Cooperare Islamică printr-un mesaj video din Istanbul, Erdoğan a subliniat acțiunile hotărâte întreprinse pentru a se asigura că astăzi comunitatea internațională nu ignoră abuzurile drepturilor omului și crimele de război comise de Israel.^[19] El a accentuat importanța eforturilor diplomatice între națiunile islamice pentru a aborda opresiunea din Gaza, evidențiind eforturile continue de a promova răspunsuri colective și solidaritate în reacția la situație.

Un punct semnificativ de critică privind poziția turcă asupra conflictului din Gaza a fost continuarea relațiilor comerciale cu Israel. Acest lucru indică faptul că, în ciuda retoricii umanitare, economia are prioritate față de alte elemente de pe agenda politicii externe. Autorul Aslı Aydıntaşbaş aduce în discuție influența exercitată de retorica puternică a lui Erdoğan cu privire la acest conflict și comentariile sale referitoare la administrația israeliană, asociată cu eforturile recente ale Turciei de a strânge sprijinul țărilor din Asia Centrală și Africa, ceea ce ar putea duce la o ruptură mai largă între aliații occidentali și partenerii NATO și administrațiile și comunitățile musulmane.^[20]

Islamofobia și antisemitismul sunt în creștere ca rezultat al naturii conflictului, având repercusiuni complexe pentru comunitățile din întreaga lume; într-un articol redactat de Leila Nezirevic, s-a observat că situația actuală este mai gravă decât chiar impactul global declanșat de interdicția musulmană,^[21] iar pe de altă parte, Centrul pentru Extremism al ADL a raportat o creștere de aproape 400 la sută a incidentelor antisemite, subliniind și mai mult tensiunile sporite.^[22]

În concluzie, confluența dintre celebrarea centenarului și triumful președintelui Erdoğan în alegerile prezidențiale din 2023 marchează o conjunctură semnificativă în peisajul politic al Turciei. Rădăcinile simbolismului Mărului Roșu, extrase din lucrările lui ZiyaGökalp, au evoluat într-o reprezentare puternică a aspirațiilor Turciei pentru influență globală și hegemonie, aspirând dincolo de granițele sale, în regiuni care au fost anterior sub stăpânire otomană.

Bibliografie

1. „ADL Records Dramatic Increase in U.S. Antisemitic IncidentsFollowing Oct. 7 HamasMassacre”, înADL.com, https://www.adl.org/resources/press-release/adl-records-dramatic-increase-us-antisemitic-incidents-following-oct-7, accesat la: 11 februarie 2024.
2. „Erdogantells UN chief Israel must betried in internationalcourts for Gaza crimes”, înReuters.com, November 29, 2023, https://www.reuters.com/world/middle-east/erdogan-tells-uns-guterres-that-israel-must-be-tried-international-courts-over-2023-11-28/, accesat la: 11 februarie 2024.
3. „TürkiyeExerts 'most Intense Efforts’ toEndRussia-Ukraine War: PresidentErdogan” www.aa.com.tr/en/russia-ukraine-war/turkiye-exerts-most-intense-efforts-to-end-russia-ukraine-war-president-erdogan/2939974, accesat la: 11 februarie 2024.
4. Presidency of the Republic of Turkey (n.d). “The Century of Türkiye Will Be theCentury of OurEntireNation”,Presidency of the Republic of Türkiye, www.tccb.gov.tr/en/news/542/147172/-the-century-of-turkiye-will-be-the-century-of-our-entire-nation-, accesat la: 11 februarie 2024.
5. Afp, Le Monde With (2023). “ErdoganCalls Netanyahu ‘theButcher of Gaza.’” Le Monde.fr, 29 noiembrie 2023, www.lemonde.fr/en/international/article/2023/11/29/erdogan-calls-netanyahu-the-butcher-of-gaza_6298295_4.html, accesat la: 11 februarie 2024.
6. Aydıntaşbaş, Aslı (2023). „The Sultan’sGhost: ErdoğanandtheIsraeli-Palestinian Conflict | Brookings.” Brookings, 7 decembrie 2023, www.brookings.edu/articles/the-sultans-ghost-erdogan-and-the-israeli-palestinian-conflict, accesat la: 11 februarie 2024.
7. Bozdogan, Kaan, Oz, FilizKinikk (2024). „Türkiye’sPresidentErdoganUrges World Spotlight on Israel’s War Crimes, in AnadoluAjansi,  9 februarie 2024, www.aa.com.tr/en/turkiye/turkiyes-president-erdogan-urges-world-spotlight-on-israels-war-crimes-/31323, accesat la: 11 februarie 2024.
8. Britannica, The Editors of Encyclopaedia (2023). „ZiyaGökalp”, EncyclopediaBritannica, 21 octombrie 2023, https://www.britannica.com/biography/Ziya-Gokalp, accesat la: 11 februarie 2024.
9. Cafiero, Giorgio, „Will Turkey-Israel tiesreachbreakingpointamid Gaza war?”, in TheNewArab.com, 14 Noiembrie 2023, https://www.newarab.com/analysis/will-turkey-israel-ties-reach-breaking-point-amid-gaza-war, accesat la: 11 februarie 2024.
10. Çevik, Salim (2023) „Erdoğan, Gaza, andTurkey’s Regional Reconciliation.” Arab Center Washington DC, 30 noiembrie 2023, https://arabcenterdc.org/resource/erdogan-gaza-and-turkeys-regional-reconciliation/, accesat la: 11 februarie 2024.
11. Duran, Burhanettin (2022). „Century of Türkiye’: Raisingthe Republic.” DailySabah, 30 Octombrie 2022, www.dailysabah.com/opinion/columns/century-of-turkiye-raising-the-republic, accesat la: 11 februarie 2024.
12. Gumrukcu, Tuvan, Hayatsever, Huseyin (2023).„Turkey'sErdogansaysHamasisnotterroristorganisation, cancelstripto Israel”, Reuters.com, 25 Octombrie 2023, https://www.reuters.com/world/middle-east/turkeys-erdogan-says-hamas-is-not-terrorist-organisation-2023-10-25/, accesat la: 11 februarie 2024.
13. Jazeera, Al, „Turkey’sErdoganCalls Israel a ‘Terror State’, Criticizesthe West”,Al Jazeera, 15 noiembrie 2023, www.aljazeera.com/news/2023/11/15/turkeys-erdogan-calls-israel-a-terror-state-criticises-the-west, accesat la: 11 februarie 2024.
14. Al Jazeera (2024), „Turkey, Iran Agree on Need for Regional StabilityAmidIsrael’s War on Gaza.” Al Jazeera, 24 ianuarie 2024, www.aljazeera.com/news/2024/1/24/turkey-iran-agree-on-need-for-regional-stability-amid-israels-war-on-gaza, accesat la: 11 februarie 2024.
15. Mirovalev, Mansur (2023). „TurkishNeutrality: HowErdoganManagesTiesWithRussia, UkraineAmid War.” Al Jazeera, 28 septembrie 2023, www.aljazeera.com/news/2023/9/28/turkish-neutrality-how-erdogan-manages-ties-with-russia-ukraine-amid-war, accesat la: 11 februarie 2024.
16. NadeenEbrahim, Tim Lister, Anna Chernova, „Putin andErdoganmeettodiscussgrain deal amid ‘shiftingpowerbalance”, in https://edition.cnn.com/2023/09/04/middleeast/erdogan-putin-meeting-sochi-mime-intl/index.html, accesat la: 11 februarie 2024.
17. Nezirevic, Leila,  „Israel’s Gaza War PushingIslamophobia ‘Out of Control’ Worldwide: Experts” www.aa.com.tr/en/middle-east/israel-s-gaza-war-pushing-islamophobia-out-of-control-worldwide-experts/3103331, accesat la: 11 februarie 2024.
18. Rfe/rl (2022). „ErdoganSaysFinding ‘DignifiedWay Out’ for Both SidesCouldEnd War in Ukraine.” RadioFreeEurope/RadioLiberty, 20 septembrie 2022, www.rferl.org/a/erdogan-says-russia-ukraine-agree-to-swap-200-prisoners/32042954.html, accesat la: 11 februarie 2024.
19. Today, Politics (2023). „WhatDoesthe ‘Century of Turkey’ Plan Promise? - PoliticsToday.” PoliticsToday, 15 iunie 2023, https://politicstoday.org/what-does-the-century-of-turkey-plan-promise/, accesat la: 11 februarie 2024.
20. Williams, Stuart (2021). „Turkey’s Chase for the ‘Red Apple.’” New Lines Magazine, 13 ianuarie 2021, newlinesmag.com/essays/turkeys-chase-for-the-red-apple, accesat la: 11 februarie 2024.
21. Woodruff, Judy, Dan Sagalyn (2022). „TurkeyPresidentErdoğan on Russia’sInvasion of UkraineandtheFuture of NATO.” PBS NewsHour, 20 septembrie 2022, www.pbs.org/newshour/show/turkey-president-erdogan-on-russias-invasion-of-ukraine-and-the-future-of-nato, accesat la: 11 februarie 2024.