Instabilitate politică în Bulgaria (și) după alegerile parlamentare
Alexandru Crenganiș
Conservatorii, conduşi de fostul premier Boiko Borisov, s-au clasat pe primul loc după scrutinul parlamentar din data de 27 octombrie a.c., dar nu au majoritate pentru a forma un guvern stabil. Parlamentul va fi extrem de fragmentat, după ce 8 partide au trecut pragul electoral, în condițiile unei rate de participare la vot de sub 40%.
Alegerile anticipate au fost convocate din cauza eşecului partidelor politice din Bulgaria de a ajunge la un acord privind formarea unui guvern de coaliţie după alegerile parlamentare anterioare din 9 iunie a.c.
După numărarea tuturor voturilor, partidul fostului premier Boiko Borisov a obţinut 26,3% din sufragii, a informat Comisia Electorală Centrală de la Sofia.
GERB este urmat de coaliţia reformistă şi pro-europeană PP-BD, cu 14,2%, şi de partidul ultranaţionalist şi pro-rus "Renaştere", cu 13,3%.
În urma acestora s-au situat formaţiunea politică DPS Noua Generaţie, cu 11,5%, Partidul Socialist, care a obţinut 7,5%, şi Alianţa pentru Drepturi şi Libertăţi, cu 7,4%.
În total, opt partide au reuşit să depăşească pragul de 4% pentru a intra în Parlament, iar prezenţa la vot a fost de 38,9%. Aceste rezultate, în concordanţă cu exit-poll-urile din data de 27 octombrie a.c., indică o fragmentare istorică a scenei politice bulgare.
Alegerile se succed şi sunt asemănătoare în Bulgaria, unde suflul schimbării împotriva conservatorilor din vara anului 2020, când Sofia a fost zguduită de demonstraţiile anticorupţie, s-a domolit complet.
În contextul unui număr ridicat de partide care au reuşit să intre în Parlament, Boiko Borisov va avea dificultăţi să formeze o coaliţie de trei sau patru partide pentru a ajunge la cele 121 de locuri necesare pentru a deține majoritatea parlamentară.
Principalele probleme care divizează partidele sunt rivalităţile personale sau diferenţele ideologice pe subiecte precum sprijinul pentru Rusia, lupta împotriva corupţiei sau viziunea asupra viitorului ţării în Uniunea Europeană.
Începând cu anul 2020, Bulgaria se află într-o criză politică permanentă. După protestele din anul 2020, niciun guvern nu a reușit să stea la putere mai mult de 9 luni. De asemenea, scrutinul din 27 octombrie a.c. a fost al şaptelea din aprilie 2021 şi până acum. Cinci dintre aceste alegeri au fost câştigate de GERB, dar liderul formaţiunii, Boiko Borisov, nu a mai putut deveni prim-ministru din 2021 din cauza incapacităţii partidului său de a forma o coaliţie viabilă.
Pe lângă efectele asupra economiei, blocajul politic are consecințe grave și asupra altor planuri strategice ale Bulgariei, inclusiv integrarea în zona euro și aderarea la spațiul Schengen. De asemenea, instabilitatea face dificilă accesarea fondurilor europene necesare modernizării infrastructurii și sprijinirii economiei bulgare.
Planurile de aderare la zona euro au fost deja amânate de două ori din cauza inflaţiei ridicate din Bulgaria, care vizează acum ca țintă pentru aderarea la zona euro data de 1 ianuarie 2025.
„Un parlament fragmentat şi rivalităţi politice de lungă durată vor complica formarea unui guvern funcţional şi stabil”, a evaluat recent compania de consultanţă în domeniul riscului politic Teneo. Potrivit acesteia, „haosul politic prelungit ar putea duce la creşterea dezamăgirii alegătorilor faţă de principalele partide politice, în beneficiul partidelor populiste, naţionaliste şi pro-ruse”.
După aflarea primelor estimări ale exit-poll-urilor, Borisov a declarat că va negocia cu toate partidele care sunt dispuse să urmeze programul GERB, "cu excepţia (partidului) Renaştere, deoarece familiile politice din Europa nu permit" o astfel de colaborare. El s-a declarat convins că de data aceasta va reuşi să formeze un guvern şi să ducă Bulgaria în zona euro, obiectiv planificat pentru începutul anului viitor.
Coaliţia reformistă şi pro-europeană PP-BD va cere crearea unui guvern condus de un prim-ministru neutru, care să menţină o "distanţă egală" faţă de toate partidele şi să se angajeze într-un program clar de combatere a corupţiei.
Evaluare: În timp ce rezultatele alegerilor din octombrie a.c. au reconfirmat popularitatea GERB-SDS, lipsa unei majorități clare în parlament va continua să limiteze orice încercare de a forma un guvern eficient. Prin urmare, Bulgaria rămâne într-un impas politic cronic, generat de fragmentarea continuă a opțiunilor de vot.
