Poziția Bulgariei privind războiul din Ucraina – un studiu de caz

Autor: Caloianu Anamaria - Florina

          Războiul din Ucraina a dinamizat scena politică din Bulgaria, scoțând la iveală o serie de proiecte, inițiative și idealuri lăsate o lungă perioadă de timp în așteptare; printre acestea se numără: contribuțiile Bulgariei la consolidarea capacităților sale defensive, participarea activă în NATO, poziționarea față de Marea Neagră. În timp ce alte state din regiune caută să își întărească apărarea, Bulgaria rămâne într-un con de umbră, în baza confortului oferit de garanțiile statutului de stat membru NATO. Într-un mediu dinamic și în perpetuă schimbare, este necesară efectuarea unei analize a poziționării Bulgariei în raport cu războiul din Ucraina și schimbările aduse de acesta atât în plan intern/domestic, cât și internațional.    

          Regiunea Mării Negre are o importanță strategică deosebită pentru Bulgaria, fiind un nod esențial din punct de vedere economic, geopolitic și din considerente de securitate. Este o arteră pentru transportul maritim, facilitând comerțul internațional, în particular cu statele vecine. De asemenea, joacă un rol esențial pentru aprovizionarea cu gaze naturale și petrol prin intermediul rutelor de transport din Marea Neagră, precum și prin exploatarea resurselor naturale din platoul continental. Turismul, sector cheie al economiei bulgare, beneficiază de atractivitatea litoralului Mării Negre, contribuind prin crearea de locuri de muncă și atragerea de investiții la economia naționala.

          În cadrul summit-ului NATO în Washington D.C. din luna iulie, Bulgaria și Romania au semnat un Memorandum of Understanding (MOU) pentru a crea un Comandament Regional pentru Operațiuni Speciale în Regiunea Mării Negre (Regional Special Operations Command for the Black Sea (HQ R-SOCC). Principalul obiectiv al acestei inițiative este protejarea navelor comerciale și efectuarea de inspecții, susținând astfel interesele strategice ale alianței în zonă.^[1] Inițiativa nu este o premieră, considerând eforturile din 2022 ale Croației, Ungariei, Sloveniei, Slovaciei și Austriei. Acest comandament ar integra forțele speciale române și bulgare printr-o nouă structură de comandă și control, care va desfășura misiunile speciale NATO în regiune.^[2] Această inițiativă denotă un interes tot mai acut în îmbunătățirea interconectivității în flancul de sud-est al NATO și concomitent un răspuns proactiv al repercusiunilor tensiunilor geopolitice resimțite pe fundalul agresiunii rusești.

          Încă de la începutul războiului, Bulgaria a contribuit la sprijinirea Ucrainei: prin trimiterea de echipamente militare, muniție și echipamente de protecție, ajungând în anumite momente la a acoperi o treime din necesarul de muniție;^[3] sprijin umanitar prin asistența alimentară, medicamente și alte produse de primă necesitate; primirea refugiaților și participare la sancțiunile impuse de Uniunea Europeană. Bulgaria a participat și în inițiative mai timide, centrate pe zona legală, pentru a contracara agresiunea Rusiei în Ucraina: alături de Albania, Bosnia și Herțegovina, Croația, Grecia, România, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, aceasta a fost parte la declarația politică adresată Rusiei, prin care aceasta este  solicitată să respecte deciziei Curții Internaționale de Justiție din mai 2022 – care cerea oprirea invaziei.^[4]

          În Bulgaria, opiniile privind suportul acordat Ucrainei și măsurile împotriva Rusiei sunt împărțite, datorită tendințelor pro-Ruse ale unor partide, dependenței de gazul rusesc, trimiterii de arme în Ucraina, pe lângă protestele care au răsărit ca dovadă a influenței propagandei pro-Ruse în regiune.

          Adoptarea analizei specifice ACF (advocacy coalition framework) pentru a urmări poziția Bulgariei față de războiul ruso-ucrainian este utilă pentru a contura peisajul politic intern din Bulgaria și înțelegerea modului în care coalițiile se formează în jurul unor credințe comune într-un subsitem de politicii,^[5] cum ar fi politica externă sau securitatea națională, și impactul acestor coaliții asupra deciziilor politice.

În contextul poziției Bulgariei față de război, ACF poate contura următoarele:

1. Coaliția pro-rusă – partide politice, mass-media, grupuri din societatea civilă sau persoane de orientare pro-rusă cu influență ridicată în stat;

2. Coaliția pro-vestică / pro-europeană – partidele politice care pledează pentru alinierea Bulgariei cu UE și NATO, accentuând integrarea statului în structuri europene și transatlantice pentru a contracara influența rusă;

3. Coaliția independenților – actorii cu o poziție pragmatică, non-aliniată, accentuând neutralitatea sau prioritizarea intereselor naționale și geopolitice în defavoarea unei poziții ferme.          

Pentru început, coaliția pro-rusă militează pentru menținerea sau consolidarea relațiilor cu Rusia invocând argumente istorice, culturale sau economice; în consecință, aceata se opune politicilor UE și NATO, suportului acordat Ucrainei și aplicării de sancțiuni. Partidul Socialist Bulgar (BSP) și Revival (Vazrazhdane) subliniază importanța Rusiei pentru Bulgaria, primul dintre acestea invocând argumente istorice precum eliberarea Bulgariei de sub dominația otomană, iar cel din urmă fiind un partid populist în ascensiune,^[6] vocal în critica adusă Vestului, în special alianței NATO care este centrat ca principalul provocator în regiune.

Președintele Bulgariei și-a exprimat rezervele față de suportul militar oferit Ucrainei, alături de declarațiile din nenumărate rânduri în favoarea unei abordări mai prudente contrastând intensificarea eforturilor UE și NATO în privința limitării agresiunilor Rusiei.^[7] Unii clerici din cadrul Bisericii Ortodoxe Bulgare, inclusiv noul patriarh, si-au manifestat opiniile legate de poziția Rusiei.^[8] Prezența în media a propagandei ruse a fost urmărită de cercetătorii din Sofia în cadrul studiului Russian Propaganda in Bulgarian Online Media 2022,^[9] aceștia notând creșterea în număr a site-urilor clone menite pentru a răspândi mesaje anti-vest, anti – EU, pro – Rusia. 

În ceea ce privește coaliția pro-vestică, suportul pentru Ucraina și necesitatea de limitare a influenței Rusiei în Europa de Est sunt imperative. Partidul fostului prim-ministru Boyko Brissov, GERB, s-a poziționat ferm în cele doua direcții menționate anterior. Bulgaria Democratică (pro-vestic), și Continuăm Schimbarea (pro-european) sunt alte două partide care condamnă agresiunea Rusiei și subliniază importanța rezistenței Ucrainene. În ceea ce privește mass – media, există platforme precum factcheck.bg implicate în combaterea dezinformării și propagandei ruse.      

În ceea ce privește coaliția pragmatică/neutră vizând interesul național al Bulgariei, aici se regăsesc actorii din scena politică bulgară care se opun politicilor ce ar putea afecta legăturile economice ale Bulgariei. Dependența de gaz față de Rusia a fost menționată anterior, în continuare aceasta reprezentând un punct sensibil prin care Bulgaria se distanțează de blocul european. În cadrul acestei poziții neutre întâlnim Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți / DPS (care, deși este pro-European, prioritizează aprovizionarea cu energie) și partidul populist ITN, care se focusează pe probleme de natură mai degrabă interne decât pe alinierea pro-vestică sau pro-rusă. Unele surse media adoptă o atitudine neutră aferent războiului; acestea aparțin de media tradițională – tv și radio, având că exemple BTV, Nova Tv etc., care aleg să prezinte o perspectivă cât mai echilibrată asupra războiului. Grupurile de afaceri ce depind de energia rusă, din industria manufacturieră preponderent, adoptă o atitudine neutră pentru a evita repercusiunilor economice survenite din aplicarea de sancțiuni sau întreruperii legăturii cu Rusia.

Fiecare coaliție este condusă de credințe fundamental diferite: pro-rușii iau în considerare argumentele istorice, dependența energetică și neîncrederea în instituțiile vestice; pro-vesticii, în contrast, sunt motivați de valori liberale, apartenența la UE și NATO; iar coaliția pragmatică/neutră pune accent pe securitatea economică.

Pentru a ilustra modul în care aceste coaliții contribuie la politica externă a Bulgariei, propun întoarcerea la un argument prezentat anterior, anume formarea HQ R-SOCC. Coaliția pro-vestică susține prezența NATO și o portretizează ca fiind esențială pentru securitatea Bulgariei. Partide precum Continuăm Schimbarea și GERB au susținut trimiterea la summit-ul NATO a Prim Ministrului Dimitar Glavchev, contrat practicii uzuale în care președintele reprezintă Bulgaria în cadrul NATO.^[10] Coaliția pro-rusă este la capătul opus al acestei inițiative, cu partidul Vazrazhdane în frunte, imediat urmat de Partidul Socialist Bulgar, care se opune  antagonizării Rusiei și disoluției relațiilor bilaterale. Coaliția focusată pe interesul național susține continuarea obligațiilor survenite din calitatea de membru NATO, însă pledează pentru o postură mult mai încorsetată privind atragerea atenției negative a Rusiei față de Bulgaria și transformarea ei într-un stat tampon.

În concluzie, războiul din Ucraina a provocat o reevaluare a poziției Bulgariei față de Marea Neagră, cu cea mai recentă inițiativă privind crearea unui Comandament Regional pentru Operațiuni Speciale în Regiunea Mării Negre. Deși Bulgaria este membră UE și NATO, poziționarea sa față de războiul ruso – ucrainean rămâne complexă, fiind marcată de balanța între sprijinul acordat Ucrainei și menținerea unor relații pragmatice cu Rusia.

Bibliografie:

1. Metodieva Asya, Dimitar Keranov (2024). “Bulgaria Needs a Stronger Voice in Black Sea Security.” GMFUS, www.gmfus.org/news/bulgaria-needs-stronger-voice-black-sea-security. Accesat la 16 octombrie 2024, accesat la: 18  octombrie 2024.
2. “Both President and care taker PM to represent Bulgaria at Nato Summit in DC.” Sofia Globe, 21 iunie 2024, sofiaglobe.com/2024/06/21/both-president-and-caretaker-pm-to-represent-bulgaria-at-nato-summit-in-dc, accesat la: 18  octombrie 2024.
3. Cojan, Liviu (2024).„Comisia pentru apărare din Bulgaria a aprobat memorandumul cu România privind înfiinţarea unui comandament...”,Digi24, 6 august 2024, www.digi24.ro/stiri/externe/comisia-pentru-aparare-din-bulgaria-a-aprobat-memorandumul-cu-romania-privind-infiintarea-unui-comandament-pentru-operatiuni-speciale-2886107, accesat la: 1 octombrie 2024.
4. Gallo,Marek (2024).„Black Sea Security: A New Partnership Between Bulgaria and Romania Constitutes Regional Special Operations Command of NATO - Finabel”, Finabel, 12 septembrie 2024, finabel.org/black-sea-security-a-new-partnership-between-bulgaria-and-romania-constitutes-regional-special-operations-command-of-nato, accesat la: 1 octombrie 2024.
5. Hoefer, Richard(2023),„The AdvocacyCoalition Framework—a Must-Know for Macro Social Work Policy Practice, Research, andEducation”,Journal of Policy Practice andResearch vol. 4,1 (2023): 1–4. doi:10.1007/s42972-023-00080-x, accesat la: accesat la: 1 octombrie 2024.
6. Iakimova, Milena et al. (2022)„RUSSIAN PROPAGANDA IN BULGARIAN MEDIA ONLINE”, HSS Foundation, 30 septembrie 2022, hssfoundation.org/en/3970, accesat la: 18  octombrie 2024.
7. Mateeva-Kazakova, Maria (2024). „The resurgence of the Russian dilemma on the Bulgarian political scene”, www.robert-schuman.eu/en/european-issues/751-the-resurgence-of-the-russian-dilemma-on-the-bulgarian-political-scene, accesat la: 1 octombrie 2024.
8. Service, RFE/RL’s Bulgarian (2024). „Pro-Kremlin Priest Picked To Lead Bulgarian Orthodox Church”, RadioFreeEurope/RadioLiberty, 1 iulie 2024, www.rferl.org/a/bulgaria-orthodox-church-patriarch-daniil-elected/33014482.html, accesat la: 18  octombrie 2024.
9. Milica, Stojanovic (2024). „Balkan States Join Ukraine War Justice Declaration”,Balkan Insight, 3 Aprilie 2024, balkaninsight.com/2024/04/03/balkan-states-join-ukraine-war-justice-declaration, accesat la: 1 octombrie 2024.
10. Atanasova,Vidka (2024).„Why Is Bulgaria’s Pro-Kremlin President Boycotting The NATO Summit?”,RadioFreeEurope/RadioLiberty, 3 iulie 2024, www.rferl.org/a/nato-bulgaria-rumen-radev-summit/33020556.html, accesat la: 18  octombrie 2024.