Referendumul pentru aderarea la UE în Republica Moldova

Autor: Dorin Melmic

          Pe 20 octombrie a.c., cetățenii Republicii Moldova au fost chemați la urne pentru două voturi importante: primul tur al alegerilor prezidențiale și referendumul de schimbare a Constituției, în vederea aderării la Uniunea Europeană. Țara și-a depus în martie 2022 cererea de aderare, iar trei luni mai târziu i s-a acordat statutul de țară candidată. Ulterior, în noiembrie 2023, Comisia Europeană a emis o recomandare de deschidere a negocierilor de aderare cu Chișinăul.

          Trebuie însă de menționat că traseul parcurs de Republica Moldova a fost foarte atipic: s-a anunțat intenția de a demara negocieri fără să fie depusă o solicitare scrisă. Ucraina a depus o astfel de cerere imediat după agresiunea pe scară largă a Federației Ruse, drept urmare Republica Moldova a căpătat un impuls să depună la rândul ei o astfel de cerere. Dacă Ucraina nu ar fi fost invadată, este probabil ca Chișinăul să fi ezitat multă vreme.

          Așadar, referendumul a avut ca scop declararea prin Constituție a faptului că integrarea în UE reprezintă un ,,interes strategic al țării și că identitatea poporului moldovean este ,,europeană”.

          În cabina de votare, cetățenii au răspuns cu ,,DA’’ sau ,,NU’’ la următoarea întrebare: ,,Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?’’.

          Rezultatele au fost următoarele:

• DA – 50.46% (751 235 voturi);
• NU – 49.54% (737 639 voturi).

          Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, de orientare pro-europeană, a anunțat că țara a câștigat prima bătălie într-o ,,luptă dificilă’’, pe care a numit-o și ,,nedreaptă’’.

          Ea i-a acuzat pe cei pe care i-a numit ,,dușmanii’’ Moldovei – și grupurile criminale – că au încercat să cumpere voturi, comițând un act periculos pentru orice democrație.

          În nicio ocazie nu s-a referit la Rusia în mod explicit, dar în ultimele săptămâni autoritățile moldovenești au descoperit o schemă uriașă de plăți venite de la Moscova, care a avut ca scop mituirea oamenilor pentru a vota ,,NU’’ la referendum.

          Purtătorul de cuvânt al UE, Peter Stano, a declarat pe 21 octombrie a.c. că votul a avut loc ,,sub ingirență și intimidare fărăr precedent din partea Rusiei și a împuterniciților săi’’.

          În septembrie a.c., Ilan Șor, un om de afaceri și politician moldovean pro-rus, care acum locuiește în Rusia, a declarat că va plăti bani grei pentru a convinge ,,cât mai mulți cetățeni să voteze ,,NU’’ sau să se abțină de la vot”. Cu o săptămână înainte de alegeri, Șor a făcut și o declarație video în care le-a solicitat oamenilor să voteze pe ,,oricine în afară de Maia Sandu’’ la alegerile prezidențiale.

          Compania de televiziune BBC a furnizat dovezi de cumpărare de voturi la o secție de votare pentru locuitorii din regiunea moldovenească separatistă Transnistria – care este susținută economic, politic și militar, de Kremlin.

          Un producător BBC a auzit o femeie care tocmai își lăsase buletinul de vot în urna transparentă întrebând un monitor electoral unde va fi plătită.

          Când a fost întrebată dacă i s-au oferit bani pentru a vota, aceasta a recunoscut imediat, deși și-a exprimat și supărarea că persoana care a trimis-o la secția de votare nu mai răspundea la apelurile ei telefonice.

          În cele din urmă, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a validat, pe 31 octombrie a.c., referendumul privind aderarea țării la UE.

          Preambulul Constituției va preciza că integrarea europeană a țării este un ,,obiectiv strategic’’, servind la interpretarea tuturor legilor naționale. Introducerea valorilor UE în document înseamnă pentru autorități, indiferent de afilierea lor politică, o obligație de a promova politici care să corespundă acestor valori.

          Totodată, în Constituție este introdus un nou titlu numit ,,Integrarea în Uniunea Europeană’’. Acest capitol oferă Parlamentului moldovean, indiferent de componența sa, un mecanism pentru ratificarea acordurilor constitutive ale UE, doar cu ajutorul unei majorități de 51 de deputați.

          În ciuda acestui succes, trebuie privită și o latură mai sumbră ca o concluzie în urma referendumului: s-a demonstrat că Republica Moldova este o țară puternic divizată între ,,Vest’’și ,,Est’’ și extrem de vulnerabilă la dezinformarea și războiul hibrid purtat de Rusia. A demonstrat și scăderea sprijinului pentru președintele Sandu și PAS, partidul pro-european cu majoritate parlamentară, după trei ani de guvernare.

          Dacă actuala conducere de la Chișinău își dorește un succes mai amplu în politicile sale pe plan extern, va trebui în viitor să găsească noi modalități de a combate narațiunile negative din jurul aderării la UE, comunicând eficient avantajele aderării și recunoscând deschis provocările reale cu care se vor confrunta cetățenii moldoveni pentru realizarea acestui obiectiv. O greșeală majoră comisă de PAS a fost participarea la dezbateri despre necesitatea Moldovei de a adera la UE doar cu alte partide pro-europene în săptămânile și lunile premergătoare referendumului, neangajându-se în suficiente dialoguri cu formațiunile pro-rusești.