Alegerile parlamentare din Austria

Autor: Dorin Melnic

          Alegerile legislative din Austria au avut loc la data de 29 septembrie a.c. pentru a alege cel de-al 28-lea Consiliu Național, camera inferioară a parlamentului bicameral al țării.

          A existat o prezență ridicată la vot, de 77.3%, deoarece alegătorii austrieci au luat parte la alegerile dominate de problemele duble ale migrației și azilului, precum și de o economie în declin și de războiul din Ucraina.

          Partidul Libertății din Austria (FPÖ), de extremă dreaptă, a câștigat alegerile, obținând un scor de 28.9% din voturi. Este pentru prima dată de la al Doilea Război Mondial când un partid naționalist din Austria a devenit cea mai puternică forță electorală.

          Partidele aflate în prezent într-o coaliție de guvernare au avut de suferit. Partidul Popular (ÖVP), care conduce sub cancelarul Karl Nehammer, a pierdut peste 11 puncte față de votul din 2019, ajungând pe locul al doilea, cu 26.3% din voturi. Partidul Social Democrat (SPÖ) a obținut 21.1% din voturi, pe când Verzii – doar 8.2%.

          ,,Noi am deschis o ușă spre o nouă eră și chiar avem de gând să scriem împreună un capitol nou în istoria Austriei’’, a spus Herbert Kickl, președintele FPÖ, susținătorilor săi, în seara zilei alegerilor după afișarea rezultatelor.

          Opinia publică a încercat să analizeze motivele din spatele acestui succes al forței de extremă dreaptă.

          Deși Kickl nu a fost niciodată o personalitate populară în politica austriacă, el a acționat ca un bun strateg și a știut să poziționeze partidul său într-o manieră foarte ingenioasă ca forță împotriva măsurilor anti-corona sau a măsurilor anti-pandemie, dovedind că Partidul Libertății este pentru libertatea oamenilor.

          Un alt subiect important pe care FPÖ l-a promovat în ultimul deceniu este oprirea migrației, liderii acestuia venind cu discursuri specifice forțelor de dreapta din Europa care critică această problemă, cucerind astfel și populația austriacă.

          Programul de guvernare al FPÖ se numește ,,Cetatea Austria, Cetatea Libertății’’ și intenționează să reducă îngrijirea acordată imigranților ilegali și a solicitanților de azil la un nivel de bază; partidul se opune reîntregirii familiei pentru migranții care se află deja în Austria.

          ,,Avem nevoie de remigrare’’, a subliniat Kickl.

          Este de menționat că FPÖ a profitat și de frustrarea economică ce a acaparat țara, factor generat și de faptul că nu există o adevărată cultură a protestului în Austria. Oamenii au devenit pesimiști, fiind gata să accepte și soluții radicale și simple pentru a depăși criza economică majoră din ultimii doi ani.

          În ceea ce privește politica externă, FPÖ promovează o poziție de neutralitate în războiul dintre Ucraina și Federația Rusă și se opune sancțiunilor împotriva Moscovei. Acordul de cooperare semnat între acest partid și Rusia Unită, condus de Dmitri Medvedev, a fost reînnoit și va fi valabil până în 2026. Kickl a indicat că Viena va opri orice ajutor financiar pentru Kiev dacă FPÖ va ajunge la guvernare.

          ,,Noi apărăm o politică activă de neutralitate. Plățile către Fondul UE pentru Pace ar trebui oprite, iar Austria ar trebui să își folosească banii pentru a-și consolida propria armată’’, a afirmat el.

          În ciuda rezultatului obținut, FPÖ nu a câștigat suficiente voturi pentru a putea guverna de unul singur. Majoritatea partidelor austriece au refuzat să intre într-o alianță cu această formațiune naționalistă.

          Totuși, Nehammer a declarat în timpul campaniei electorale că nu exclude ca ÖVP să se alieze cu FPÖ în situația în care Kickl nu va ajunge cancelar.

          ,,Un scenariu mai posibil este o alianță între FPÖ și ÖVP în care cancelarul să fie de la ÖVP, iar funcțiile ministeriale cheie să fie date FPÖ-ului’’, consideră Dorit Geva, profesor la Universitatea din Viena.

          Ea a comparat ceea ce se întâmplă în prezent în țară cu ceea ce s-a întâmplat în timpul alegerilor din Olanda din noiembrie 2023, când partidele olandeze de centru-dreapta au convenit să intre într-o coaliție cu Partidul pentru Libertate (PVV), formațiune de extremă dreaptă condusă de Geert Wilders, dar cu condiția ca Wilders să nu devină prim-ministru.

          În concluzie, rezultatele alegerilor parlamentare din Austria au adăugat o nouă piesă de puzzle fenomenului de ascensiune al partidelor de extremă dreaptă în toată Europa. Acestea sunt la putere în Ungaria, Slovacia, Olanda și devin o forță majoră în Franța și Germania (unde Alternativa pentru Germania (AfD) a ajuns deja cel mai popular partid în statele est-germane).

          Problema cu FPÖ este că această formațiune a luat deja o formă foarte radicală, bazându-și succesul la alegeri în special pe promovarea teoriilor conspirației despre pandemia de COVID-19 și pe planul de a opri sprijinul necesar pentru Ucraina - țară care trebuie să reziste în fața agresiunii rusești.