Alegerile prezidențiale din SUA

Dorin Melnic

 

          Pe 5 noiembrie a.c., cetățenii Statelor Unite ale Americii au fost chemați la urne pentru a-l alege pe cel de-al 47-lea președinte al țării, pe fondul unei polarizări interne intensificate și al unor conflicte devastatoare la nivel mondial (războiul din Ucraina și cel din Orientul Mijlociu).

          Confruntarea a avut loc între vicepreședinta democrată Kamala Harris, urmașa președintelui actual Joe Biden, și fostul președinte republican, cel înfrânt de Biden la alegerile din 2020 după un prim mandat în care administrația Trump a restructurat acorduri internaționale majore și a declanșat un război comercial cu China.

          Finalul mandatului său a fost marcat de gestionarea controversată a pandemiei de COVID-19 și de evenimentele de la 6 ianuarie 2021, când susținătorii săi au luat cu asalt Capitoliul în urma contestării rezultatelor prezidențiale anterioare.

          De obicei, cetățenii americani nu îl votează direct pe președinte, ci pe cei 538 de electori care formează ceea ce se numește Colegiul Electoral. Ei votează în numele electoratului pentru unui dintre cei doi candidați, deși numele lor nu apar pe buletinele de vot. Fiecare stat are atâția electori câți membri aleși sunt în Camera Reprezentanților (un număr determinat în funcție de populație) și în Senat (doi pentru fiecare stat).

          Anul acesta, California, spre exemplu, are 54, iar Florida are 30. State precum Dakota de Nord, Dakota de Sud, Delaware și Alaska, au doar câte trei.

          Candidatul care obține majoritatea voturilor într-un stat primește toți electorii din statul respectiv, mergându-se pe principiul ,,câștigătorul ia totul’’, în afară de Maine și Nebraska, care își distribuie electorii pe bază proporțională. Acesta are nevoie de 270 de voturi electorale pentru a învinge în cursa prezidențială.

          Depășind acest prag, cu 312 voturi, Trump a devenit al doilea președinte din istoria Statelor Unite cu două mandate neconsecutive la Casa Albă – 45 și 47.

          Singurul președinte american care a avut înainte de Trump două mandate întrerupte a fost Grover Cleveland, un democrat care a fost ales în 1884 și 1892.

          Noul lider al Statelor Unite și-a anunțat victoria la o întâlnire cu susținătorii săi în orașul West Palm Beach, Florida, în primele ore ale zilei de 6 noiembrie, spunând că campania sa ,,reprezintă cea mai mare mișcare politică din toate timpurile’’ și că alegerea sa pentru un al doilea mandat va da drumul ,,epocii de aur a Americii’’.

          Trump a fost însoțit pe scenă de familia sa și de candidatul la vicepreședinție, James D. Vance, senator al statului Ohio.

          Pentru cel de-al doilea său mandat, noul președinte intenționează să retragă din nou SUA din unele acorduri și organizații internaționale.

          El a promis că țara va ieși iar din Acordul Climatic de la Paris, după ce SUA reintrase în acord sub președintele Biden. Un alt lucru pe care l-ar putea face Trump este să limiteze cooperarea cu organizațiile ONU față de care manifestă dispreț și răceală, precum Organizația Mondială a Sănătății.

          O relație tensionată cu NATO ar putea fi și ea reluată. Reamintim că Trump obișnuia să îi critice pe partenerii din alianța militară pentru că nu contribuiau suficient pentru bugetul comun, ajungând la concluzia că organizația își pierdea necesitatea și chiar la decizia de a retrage aproape 10 000 de militari staționați în Germania în 2020.

          Neavînd un aparat diplomatic experimentat, Trump poate încerca din nou să negocieze pe cont propriu în problemele de politică externă. Acele încercări n-au avut rezultate pozitive, cum ar fi atunci când negocierile cu liderul nord-coreean Kim Jong-un s-au încheiat în 2019 fără garanții din partea Phenianului de a opri dezvoltarea armelor nucleare și fără schimbări fundamentale în relația bilaterală.

          Pe plan economic, a propus o varietate de noi tarife – uneori solicitând noi taxe de până la 20% pentru partenerii comerciali ai SUA și chiar și de 100% pentru Mexic, cel mai mare partener comercial al țării în a.c..

          Trump va depune jurământul la inaugurarea prezidențială în ziua de luni, 20 ianuarie 2025, moment în care își va asuma în mod legal puterea și responsabilitățile funcției de președinte.

          Până atunci, el și Vance vor colabora cu echipa lor de tranziție pentru a organiza primirea funcțiilor de la administrația președintelui Biden.

          Împreună, aceștia își vor identifica prioritățile politice, vor începe verificarea candidaților care vor ocupa roluri cheie în noua administrație și se vor pregăti să preia funcții guvernamentale. În plus, vor începe să primească raporturi clasificate privind securitatea națională, care acoperă amenințările actuale și operațiunile militare în curs.

          La mitingul său pentru victorie, Trump a dat de înțeles că fostului candidat republican la președenție și activist împotriva campaniilor de vaccinare, Robert J. Kennedy, i s-ar putea atribui o funcție în luarea deciziilor de natură medicală la nivel de stat.

          De asemenea, este de așteptat ca miliardarul Elon Musk să apară în noua administrație. Trump a spus anterior că îl va ruga pe Musk să dezvolte un plan de acțiune pentru a elimina ,,trilioane’’ de dolari din cheltuielile risipitoare.

          Echipa noului președinte a declarat că a acceptat deja o invitație tradițională din partea lui Biden de a vizita Casa Albă pentru a asigura o tranziție fără probleme între administrații.

          În concluzie, victoria lui Trump ar putea duce la o serie de schimbări politice și geostrategice pe plan internațional, care pot însemna și incertitudini în relațiile dintre Washington și partenerii săi externi, căci spiritul naționalist american promovat de noua conducere poate aduce anumite beneficii economice la nivel intern, dar riscă și să îndepărteze țara de atribuțiile pe care aceasta și le-a asumat în calitate de ,,jandarm planetar’’, lucru nedorit odată ce războiul a revenit în Europa și atunci când implicarea Americii în politicile organizațiilor internaționale este vitală pentru a coordona o serie de provocări majore la nivel global: menținerea securității, combaterea schimbărilor climatice, promovarea și respectarea valorilor democratice, lupta împotriva sărăciei și inechităților sociale ș.a.