Bulgaria: Suportul legal acordat Ucrainei

Autor: Anamaria Florina Caloianu

          După începerea războiului din Ucraina, mai multe state și-au manifestat susținerea pentru argumentele aduse de Ucraina în fața Curții Internaționale de Justiție, ca răspuns la acuzațiile aduse de Rusia conform cărora administrația ucraineană ar fi comis acte de genocid în regiunile Donețk și Luhansk.

Bulgaria a recunoscut implicațiile acestui conflict asupra stabilității regionale și dreptului internațional, ca urmare, a intervenit pentru a-i acorda Ucrainei un sprijin juridic complex marcat de demersuri interne, cât și prin apărarea juridică la Curtea Internațională de Justiție în vederea demontării acuzațiilor aduse de Rusia.

În cadrul acestui articol se vor urmări acțiunile Bulgariei din perspectivă legală pentru a contura implicarea statelor din regiunea Mării Negre în aceste demersuri. 

          Curtea Internațională de Justiție (CIJ), înființată în 1945 ca principalul organ juridic al ONU, soluționează dispute dintre state și emite opinii consultative privind aspecte juridice internaționale – are competența de a rezolva conflicte care implică interpretarea și aplicarea tratatelor internaționale, iar în acest caz, Ucraina a invocat Convenția privind prevenirea și pedepsirea crimelor de genocid, semnată atât de Rusia cât și de Ucraina.

Ucraina a apelat la CIJ pentru a respinge acuzațiile aduse de Rusia privind regiunile Donețk și Luhansk, argumentând faptul că acestea sunt nefondate și manipulate pentru a justifica agresiunea militară. CIJ a fost aleasă datorită autorității sale pe plan internațional, cât și pentru influența deciziilor sale în vederea mobilizării unui răspuns unitar din partea statelor membre.

Curtea a analizat solicitarea Ucrainei și a concluzionat că există trei aspecte legale de stabilit, pe lângă confirmarea jurisdicției în această speță: dacă au existat sau nu acte care să se alinieze cu definiția genocidului în regiunile din Ucraina, conform articolului II din convenție;^[1] dacă Rusia are dreptul să acționeze unilateral în conformitate cu primul articol al convenției;^[2] dacă Rusia poate iniția unilateral acțiuni militare, în condițiile în care articolul VIII din convenție împuternicește părțile în solicitarea unor acțiuni din partea organelor ONU în vederea opririi actelor de genocid.^[3]

Pentru a face o scurtă trecere în revistă a celor mai importante momente privind această procedură sunt necesare următoarele precizări: la 25 februarie 2022, Ucraina a depus o solicitare în fața Curții cu privire la acuzațiile aduse de Rusia, solicitând Curții să analizeze situația și să solicite încetarea agresiunii; la 1 martie 2022, Curtea a urgentat cazul către autoritățile ruse, solicitând prezența pentru audieri; la 7 martie 2022, în data primei audieri în fața Curții, Rusia nu a trimis niciun reprezentant,^[4] pentru ca mai apoi, prin intermediul ambasadorului rus din Olanda, să trimită o anexă în care susține că timpul alocat pregătirii pentru această audiere a fost insuficient^[5] și, mai presus de aceasta, contestând competența Curții în privința acestei spețe.^[6]

Câțiva șefi de stat au elaborat declarații în privința acestei interpretări a termenilor din convenție; printre aceste declarații se remarcă cea a președintelui american Joe Biden, care a menționat că rămâne o realitate indiscutabilă – agresiunea Rusiei, însă problema de fond a terminologiei trebuie să fie analizată de către experți.^[7]

La 16 martie 2022, se stabilesc următoarele măsuri provizorii: Rusia trebuie să înceteze agresiunea militară; este necesară sistarea oricăror activități adiacente ce ar putea fi săvârșite de persoanele și organizațiile aflate sub comanda acesteia; au fost stabilite următoarele date pentru audieri: 23 septembrie 2022 pentru Ucraina și 23 martie 2023 pentru Federația Rusă.^[8]

Ucraina și-a depus memoriul justificativ mai devreme, pe 1 iulie 2022, evidențiind refuzul Rusiei de a se conforma măsurilor provizorii stabilite de Curte și continuarea campaniei sale violente. A menționat că, în aceeași zi în care Curtea a emis decizia, un purtător de cuvânt al Kremlinului a anunțat că Rusia nu o va lua în considerare, în timp ce forțele ruse au atacat un teatru care adăpostea civili.^[9]

În studiul elaborat de către New Lines Institute for strategy and policy și Raoul Wallenberg Centre for Human Rights, cercetătorii notează fenomenul de „acuzație în oglindă” ^[10] realizat de către Rusia, în care aceasta acuză cealaltă parte la conflict ca fiind responsabilă și dornică să înfăptuiască acte pe care le condamnă, în timp ce le desfășoară.

Conform Statutului Curții, în special articolul 63, statele pot interveni în proceduri pentru a ajuta la interpretarea și la prevenirea interpretărilor abuzive ale Convenției de la Geneva. Primul stat care și-a depus observațiile a fost Lituania, în iulie 2022, urmată de Letonia, Noua Zeelandă, Marea Britanie, Germania, Statele Unite, Suedia, România, Franța, Polonia, Italia, Danemarca, Irlanda, Finlanda, Estonia, Spania, Australia, Portugalia, Austria, Grecia, Luxemburg, Croația, Republica Cehă, Bulgaria, Norvegia, Malta, Belgia, Slovenia, Slovacia, Olanda, Canada, Cipru și Liechtenstein.

A urmat o primă inițiativă la nivel politic implicând o serie de state din regiune: Albania, Grecia, Bosnia Herțegovina, Republica Moldova, Macedonia de Nord, Croația, România și Bulgaria – aceasta a apărut in urma conferinței Restoring Justice for Ukraine.^[11] Deși respectiva declarație a rămas semnificativă doar din punct de vedere politic, ea a marcat totuși o mobilizare în cadrul acestor state privind importanța deciziei Curții în încetarea agresiunii Rusiei.

Pe 17 octombrie 2022, Federația Rusă a depus o serie de observații scrise asupra declarațiilor de intervenție formulate de statele care le-au transmis până la acel moment, semnalând că acestea nu ar fi fost ghidate de intenția de a interpreta convenția, ci mai degrabă de a arăta sprijin și interes în „unirea forțelor” cu Ucraina.^[12]

Cazul continuă; acestea sunt observațiile care pot fi formulate pe baza ordinelor, audierilor și documentelor depuse până acum în fața Curții. Deși este ușor de extrapolat dimensiunea juridică a conflictului, lupta efectivă de pe teren este prioritară în politicile Ucrainei, Rusiei și ale tuturor părților implicate – totuși, acest aspect nu ar trebui ignorat, deoarece această hotărâre poate influența nu doar deznodământul războiului, ci poate crea și un precedent prin care un membru al Consiliului de Securitate este adus în fața Curții în astfel de circumstanțe, iar un document esențial pentru ordinea internațională actuală poate fi invocat pentru astfel de acțiuni polititice viitoare, ce pot fi relevante la nivel global.

Bulgaria a intervenit în cadrul cazului de la CIJ la 18 noiembrie 2022, prin intermediul Ministrului de Externe, declarând că statul este pregătit să ia o poziție comună cu statele care au depus deja aceste declarații de intervenție,^[13] însă nu se dorește prezența în cadrul audierilor, iar eforturile Bulgariei în privința acestui caz vizează construcția înțelegerii și interpretării convenției.^[14] Această poziționare timidă se regăsește și în abordarea României, ea limitându-se la alinierea cu statele care au demarat acest val de solidaritate legală pentru Ucraina. În cadrul cazului respectiv a urmat jocul „de-a șoarecele și pisica”, în care declarațiile de intervenție depuse de peste 30 de state au fost contestate de către Rusia, pentru ca mai apoi să se revină cu completări privind legalitatea primelor declarații, prelungind astfel cursul procedurii legale, și menținând-o într-un impas.

Încă din prima jumătate a primului an de război, Bulgaria a implementat măsuri de asistență umanitară pentru refugiații ucraineni,^[15] iar în ceea ce privește ajutorul militar, deși Bulgaria s-a confruntat inițial cu o rezistență politică din partea unor facțiuni pro-ruse, administrația prim-ministrului Kiril Petkov a reușit să sprijine Ucraina facilitând indirect transferurile de armament. Muniția și armele fabricate în Bulgaria, esențiale pentru Ucraina datorită compatibilității cu sistemele din perioada sovietică, au fost direcționate prin intermediul unor companii din țări NATO precum Polonia.^[16] Acest aranjament a permis Bulgariei să contribuie semnificativ fără a furniza direct armament Ucrainei – o decizie strategică ce a ajutat la evitarea tensiunilor politice pe plan intern.^[17]

Ca răspuns la afluxul de refugiați ucraineni, guvernul bulgar a inițiat în martie 2022 „Programul umanitar pentru cazare și hrană pentru refugiații din Ucraina.” Acest program a oferit în principal cazare și hrană, însă finanțarea a fost redusă semnificativ până în luna noiembrie a aceluiași an. O bună parte din prima etapă de cazare și integrare a refugiaților a fost apelarea la hotelurile de pe litoral, unde deja există comunități vorbitoare de rusă sau ucraineană.^[18]

De atunci, Bulgaria s-a confruntat cu dificultăți în menținerea unui suport formal de integrare din cauza lipsei unei politici naționale coordonate și a finanțării. Drept urmare, o mare parte din ajutorul acordat refugiaților ucraineni a venit din partea organizațiilor internaționale și ONG-urilor, deseori cu finanțare din partea UE, mai degrabă decât printr-un program național de integrare.^[19]

Mai multe organizații, inclusiv UNICEF și Agenția ONU pentru Refugiați, au intervenit pentru a oferi diverse forme de suport. UNICEF a fost activ în sprijinirea copiilor prin programe educaționale, oferind cursuri de limbă bulgară și înființând spații de învățare în orașe precum Sofia, Varna și Burgas. De asemenea, au fost stabilite centre în locații precum Ruse și Burgas pentru sprijin psihosocial și recreere pentru copii și familii.

Provocările cu care se confruntă programele pentru refugiați din Bulgaria au rădăcini într-o istorie mai amplă de politici de integrare fragmentate. În ciuda unor eforturi locale, cum ar fi Centrul de Sprijin pentru Refugiați din Ruse, o mare parte din sprijinul pentru refugiați este limitat, în principal deoarece Bulgaria nu a menținut o politică națională de integrare consistentă din 2013.^[20]

În concluzie, suportul legal oferit de Bulgaria este valoros din perspectivă legală, în special vizând cazul adus de Ucraina în fața Curții Internaționale de Justiție; Bulgaria și-a manifestat suportul în această speță prin intermediul declarației de intervenție și revenirile ulterioare. În plan intern, s-au luat măsuri de integrare și oferire de suport pentru refugiații ucraineni, însă Bulgaria continuă să aibă unele dificultăți provocate prioritar de lipsa unei politici naționale de integrare.

Bibliografie:

1. BBC News (2022). "Ukraine War: Biden Accuses Russian Troops of Committing Genocide in Ukraine." 13 aprilie 2022. www.bbc.com/news/world-us-canada-61093300. Accesat la: 4 noiembrie 2024.

2. Cheresheva, Maria (2022). “We Have No Better Opportunity to Change Policies.” Friedrich-Ebert-Stiftung. aprilie 2022. brussels.fes.de/e/refugees-bulgaria.html. Accesat la: 4 noiembrie 2024.

3. International Court of Justice (2022). “Allegations of Genocide under the Convention on the Prevention and Punishment of the Crime of Genocide (Ukraine v. Russian Federation) Memorial Submitted by Ukraine.” 1 iulie 2022. https://www.icj-cij.org/sites/default/files/case-related/182/182-20220701-wri-01-00-en.pdf. p. 37. Accesat la: 4 noiembrie 2024.

4. International Court of Justice (2022). “Conclusion of the Public Hearing on the Request for the Indication of Provisional Measures Submitted by Ukraine Case: Allegations of Genocide under the Convention on the Prevention and Punishment of the Crime of Genocide (Ukraine v. Russian Federation).” 7 martie 2022. www.icj-cij.org/case/182. p. 1. Accesat la: 4 noiembrie 2024.

5. International Court of Justice (2022). “Declaration of Intervention of the Republic of Bulgaria Intervention Pursuant to Article 63 of the Statute of the International Court of Justice In the Case Concerning Allegations of Genocide under the Convention on the Prevention and Punishment of the Crime of Genocide (Ukraine v. Russian Federation).” 18 noiembrie 2022. www.icj-cij.org/case/182, p. 1. Accesat la: 4 noiembrie 2024.

6. International Court of Justice (2022). “Document (with Annexes) from the Russian Federation Setting Out Its Position Regarding the Alleged ‘Lack of Jurisdiction’ of the Court in the Case: Allegations of Genocide under the Convention on the Prevention and Punishment of the Crime of Genocide (Ukraine v. Russian Federation).” 7 martie 2022. www.icj-cij.org/case/182, p. 1. Accesat la: 4 noiembrie 2024.

7. International Court of Justice (2022). "Order of 16 March." www.icj-cij.org/sites/default/files/case-related/182/182-20220316-ord-01-00-en.pdf. Accesat la: 4 noiembrie 2024.

8. International Court of Justice (2022). “Request for the Indication of Provisional Measures Case: Allegations of Genocide under the Convention on the Prevention and Punishment of the Crime of Genocide (Ukraine).” 27 februarie 2022. www.icj-cij.org/case/182, p. 4. Accesat la: 4 noiembrie 2024.

9. International Court of Justice (2022). “The Russian Federation’s Written Observations on Admissibility of the Declarations of Intervention Submitted by France, Germany, Italy, Latvia, Lithuania, New Zealand, Poland, Romania, Sweden, The United Kingdom and the United States.” 17 octombrie 2022. https://www.icj-cij.org/sites/default/files/case-related/182/182-20221018-wri-12-00-en.pdf, p. 6. Accesat la: 4 noiembrie 2024.

10. New Lines Institute for Strategy and Policy and Raoul Wallenberg Centre for Human Rights (2022). “O analiză juridică independentă a încălcării de către Federația Rusă a Convenției privind genocidul în Ucraina și obligația de a preveni genocidul.” The New Journal of Human Rights, May 2022. www.revistadrepturileomului.ro/assets/docs/2022_2/NRDO%202022_2_documentar.pdf, p. 91. Accesat la: 4 noiembrie 2024.

11. Pavliuk, Oleh (2024). “Bulgaria Extends Aid Programme for Ukrainian Refugees.” Ukrainska Pravda, 31 July 2024. www.pravda.com.ua/eng/news/2024/07/31/7468355. Accesat la: 4 noiembrie 2024.

12. RFE/RL’s Bulgarian Service (2023). “Bulgaria Approves Shipment of Soviet-Era Armored Vehicles, Other Support for Ukraine.” RadioFreeEurope/RadioLiberty, 23 iulie 2023. www.rferl.org/a/bulgaria-lawmakers-shipment-soviet-era-armored-vehicles-ukraine/32514685.html.

13. Stojanovic, Milica (2024). “Balkan States Join Ukraine War Justice Declaration.” Balkan Insight, 3 aprilie 2024. https://balkaninsight.com/2024/04/03/balkan-states-join-ukraine-war-justice-declaration/, Accesat la: 4 noiembrie 2024.

14. Volkmann-Schluck, Philip Welt (2023). “Bulgaria to the Rescue: How the EU’s Poorest Country Secretly Saved Ukraine.” POLITICO, 18 January 2023. www.politico.eu/article/bulgaria-volodymyr-zelenskyy-kiril-petkov-poorest-country-eu-ukraine, Accesat la: 4 noiembrie 2024.