Criza politică din Germania se prelungeşte
Alexandru Crenganiș
Criza politică din Germania se prelungește după ce preşedintele Germaniei a anunţat, la 23 decembrie a.c., că va lua o decizie cu privire la dizolvarea camerei inferioare a parlamentului după Crăciun, pe 27 decembrie.
Preşedintele german Frank-Walter Steinmeier a afirmat în context că îşi va anunţa pe 27 decembrie a.c. decizia în ce priveşte dizolvarea camerei inferioare a parlamentului (Bundestag), ceea ce ar urma să deschidă calea alegerilor anticipate din februarie 2025.
Practic, avizul din partea preşedintelui Germaniei este ultimul obstacol constituţional care mai trebuie depăşit pentru a putea avea loc alegeri anticipate, după ce cancelarul Olaf Scholz a pierdut recent un vot de încredere în legislativ.
După cum știm, acestă criză politică a început după ce coaliția tripartită din Germania s-a destrămat, în contextul în care democrații liberi s-au retras de la guvernare. Aceștia au ieșit de la guvernare din cauza neînțelegerilor pe teme fiscale.
În acest context, guvernul a primit un vot de neîncredere din partea Parlamentului german, chiar la iniţiativa cancelarului Olaf Scholz, ceea ce a deschis calea organizării de alegeri anticipate; acestea ar putea avea loc la începutul anului 2025, dacă preşedintele avizează favorabil decizia parlamentarilor.
Prăbușirea coaliției tripartite a lui Olaf Scholz vine pe fondul scăderii popularității guvernului și creșterii în sondaje pentru forțele de extremă dreapta și extremă stânga.
În conformitate cu articolul 68 din legea fundamentală, Constituţia Germaniei, preşedintele are la dispoziţie 21 de zile de la pierderea votului de încredere pentru a decide dacă va dizolva Bundestagul.
Dar, până la decizia președintelui, partidele pro-europene au semnat un pact pentru o campanie electorală “curată” și pentru excluderea colaborării cu partidele suveraniste.
Partidele germane din spectrul politic progresist pro-UE au semnat recent un acord prin care s-au angajat ca, pentru alegerile legislative anticipate din 23 februarie 2025, să facă o campanie electorală "curată", fără agresiuni personale, fără a recurge la dezinformare şi fără expresii rasiste, discriminatorii şi antisemite.
Acordul respinge de asemenea orice cooperare "cu partidele care nu se află în interiorul ordinii liberale şi democratice", referire la formaţiunile suveraniste, respectiv partidele anti-sistem de orientare conservatoare naţionalistă, în special partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) şi partidul de stânga Alianţa Sarah Wagenknecht (BSW).
Acordul a fost semnat de Partidul Social-Democrat (SPD), Uniunea Creştin-Democrată (CDU), aripa bavareză a acesteia Uniunea Creştin-Socială (CSU), Verzi, Partidul Liber-Democrat (FDP) şi Stânga.
"Vom dezbate cu respect reciproc, nu vom recurge la atacuri personale sau la adresa mediului personal şi profesional al adversarilor noştri", se arată în document. Un alt angajament indică faptul că trebuie evitat ca, prin formulări confuze, partidele de centru-dreapta progresiste să poată fi comparate cu extrema dreaptă.
Toamna aceasta, toate cele trei formaţiuni din coaliţia de guvernare de la Berlin, respectiv Partidul Social-Democrat (SPD) al cancelarului Olaf Scholz, Partidul Liber-Democrat (FDP) al fostului ministru de finanţe Christian Lindner şi Verzii conduşi de Robert Habeck şi de titulara Externelor, Annalena Baerbock, au suferit înfrângeri severe în alegeri regionale, în timp ce formaţiunile suveraniste au obţinut rezultate record.
De asemenea, la europarlamentarele din iunie a.c., cele trei partide din coaliţia acum destrămată a lui Scholz au obţinut împreună numai 31% din voturi, iar partidul Alternativa pentru Germania (AfD) s-a clasat în faţa tuturor acelor trei formaţiuni.
Evaluări: Germania se află în momentul de față într-o situație extrem de complicată, iar crizele interne se succed una după alta. Toată lumea privește cu atenție la situația din Germania, mai ales după ce Federația Rusă a intervenit în alegerile din România, iar acum toate statele din blocul comunitar sunt în alertă privind posibilitatea ca ingerințele hibride rusești asupra alegerilor din România să reprezinte un precedent la nivel european.
