Polonia, un actor decisiv în răspunsul Uniunii Europene la agresiunea hibridă a Rusiei

Autor: Caloianu Anamaria – Florina

          În fața războiul hibrid al Rusiei, până în prezent, observăm o mobilizare lucidă și responsabilă în cadrul statelor nordice din flancul de est al NATO. Polonia, o piesă cheie pe tabla de șah a regiunii, tratează cu seriozitate ștafeta Consiliului Uniunii Europene, negocierile privind viitorul Ucrainei, necesitatea de interacțiune cu noua administrație Trump și fermitatea menținerii unei poziții pro-Europene și pro-Vestice într-un moment în care statele majore ale Uniunii sunt încercate de tensiuni interne. 

S-a dovedit în nenumărate cazuri că Uniunea Europeană are dificultăți în rezolvarea problemelor de securitate; anexarea Crimeii, criza imigranților și provocările aduse de pandemie sunt dovada unei rigidități și incapacități de adoptare a unui răspuns coerent și prompt. Puterile din Europa de Vest au fost lente în abordarea unei strategii decisive, rămânând suspendate datorită legăturilor economice cu Rusia și preferinței pentru soluții diplomatice precaute.

Experiența istorică a Poloniei privind agresiunea rusească, alături de proximitatea geografică de Ucraina, a poziționat-o drept o voce cheie în umplerea vacuumului decizional al UE; într-o ipostază similară putea fi și România, însă cele două state se află foarte departe de o colaborare strategică și de obiectivul strategic de întărire în comun a flancului de Est, pentru a proteja regiunea și a garanta securitatea (nu doar a Europei, cât și a globului) prin diminuarea riscului ca Rusia să își va întindă tentaculele și mai departe de Kiev.

Primăvara anului în curs se anunță complicată pentru Polonia, în ciuda preluării conducerii Consiliului Uniunii Europene; guvernul actual poate avea parte de o surpriză neplăcută în cadrul alegerilor din mai a.c., în cadrul cărora partidul populist PIS (Partidul Lege și Justiție), îndelung aflat la putere, poate afecta traiectoria aleasă de guvernul condus de Donald Tusk.

În cadrul coaliției conduse de acesta, există tensiuni multiple privind susținerea de candidați pentru președinție, două dintre partide alegând să susțină un candidat comun, pe Szymon Hołownia, în timp ce celelalte două au mers pe propriile lor variante: Rafał Trzaskowski și Magdalena Biejat.^[1] Conform sondajelor, Rafał Trzaskowski conduce în sondaje și se preconizează că partidele din coaliție îl vor sprijini în contextul în care acesta ar ajunge în turul doi.^[2]

Recent, guvernul polonez a extins lista companiilor strategice, înglobând aici mai multe firme din telecomunicații și media drept măsură de precauție. Reflectând asupra preocupărilor privind o posibila interferență străină, acestea au fost văzute că fiind esențiale în asigurarea unui mediu electoral securizat.^[3]

Pornind de la exemplul României, această măsură este justificată, însă mass-media tradiționale rămân pe un plan inferior internetului, lăsând astfel o marjă crescută în ceea ce privește manipularea și campaniile de dezinformare online. Conform DATAREPORTAL și ALL 4 COMMS, Facebook rămâne platforma preferată a polonezilor, urmată de YouTube, Instagram și, deloc de ignorat, TikTok.^[4] În cadrul celei din urmă, sursele menționate anterior susțin că pe platformă se găsesc în jur de 11.52 milioane de utilizatori (informație de la începutul lui 2024, în consecință numărul acestora este în creștere)^[5], în concluzie, peste 30% din populație. 

Nu este de ignorat și faptul că Polonia (respectiv conducerea actuală) poate promite mai mult decât poate implementa, cum s-a văzut și în privința măsurilor domestice propuse; planul celor 100 de schimbări în primele 100 de zile de guvernare a fost periclitat de tensiunile interne ale coaliției de la conducere, nu numai de opoziția întâlnită în legislativ; o situație similară se poate găsi și în promisiunile privind preluarea președinției Consiliului Uniunii Europene; este o perioadă scurtă în care agenda poloneză nu trebuie să fie rigidă și risipită în impedimente birocratice, ci să ajute la redresarea puterilor din Vest și la conferirea unei viziuni comune privind prioritățile de etapă ale UE,^[6] viziune care poate fi continuată de către Danemarca.

Cele două state au în comun un interes deosebit privind Marea Baltică și prioritizarea securității energiei. Se poate considera o cooperare tot mai strânsă între Germania și Polonia, așa cum a declarat ministrul Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz,^[7] însă nu trebuie ignorată în acest sens nici contribuția Danemarcei.

Viceamiralul polonez Krzysztof Jaworski a declarat recent că Rusia testează limitele prezenței Poloniei și NATO în Marea Baltică,^[8] într-un context marcat de incidente anterioare legate de sabotajul unor cabluri de telecomunicații și conducte de gaz, începând din 2022, iar săptămâna trecută Uniunea Europeană a adoptat un al 15-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, incluzând 52 de nave din așa-numita flota-umbră a Moscovei, care încearcă să eludeze restricțiile occidentale privind transportul de petrol, arme și cereale.^[9]

O trilaterală între Polonia, Danemarca și Germania ar putea stabiliza zona și aduce un ton nou colaborării intra-europene, având în vedere capacitatea acestor state în ceea ce privește cooperarea militară și efectuarea unor exerciții comune, pornind de la experiența dobândită în cadrul exercițiilor NATO, dezvoltarea unor baze și facilități logistice în această direcție. 

Germania și Danemarca, recunoscute pentru tradiția lor în promovarea energiei regenerabile atât la nivel guvernamental, cât și cetățenesc, ar putea sprijini extinderea acestor inițiative către Polonia și statele baltice, unde există în continuare lacune legislative și de implementare.^[10] O apropiere strategică între aceste state ar putea stimula investițiile regionale, ar facilita crearea unei piețe energetice comune pentru reducerea dependenței de surse externe, aducând un suflu nou declarației politice^[11] semnate de Lituania, Letonia, Estonia și Polonia în 2023 pentru sincronizarea baltică.

O cooperare strânsă cu noii membri ai NATO din regiune ar putea genera tensiuni din partea Rusiei, ținând cont de confuzia de anul trecut privind prezența militarilor polonezi la granița Finlandei cu Rusia.^[12] În cadrul întâlnirii de la Varșovia din 2024, președinții Poloniei și Finlandei au identificat o serie de priorități și vulnerabilități comune, printre care imigrația ilegală și securitatea energetică.^[13]

Rămâne responsabilitatea celor două state de a transforma această colaborare, dincolo de nivelul declarativ și protocolar, într-o mobilizare concretă la nivel regional. O astfel de inițiativă ar putea orienta Uniunea Europeană într-o direcție clară, generând un efect de „vagon”, care ar putea motiva și alte state să se alinieze la inițiativă. Pentru acest obiectiv, Polonia trebuie să își asume rolul de lider, acționând ca o veritabilă „locomotivă” în regiune.

În concluzie, Polonia se află într-o poziție strategică deosebită prin care poate umple vidul direcțional, nu doar decizional, al Uniunii Europene, având potențialul de a ghida regiunea într-o direcție clară prin asumarea unui rol de lider. Prin cooperarea trilaterală cu Danemarca și Germania, alături de o apropiere strategică de statele baltice și Finlanda, Varșovia poate consolida securitatea regională, poate stimula integrarea energetică și poate crea un răspuns coordonat la provocările aduse de agresiunea Rusiei. Succesul depinde de capacitatea Poloniei de a transforma inițiativele declarative în acțiuni concrete și de a depăși tensiunile interne și obstacolele birocratice; tocmai de aceea este util să urmărim evoluția președinției Poloniei la Consiliul Uniunii Europene începând cu primele zile ale acestui an.

Bibliografie:

1. Baltic Energy Market Interconnection Plan. (n.d.). https://energy.ec.europa.eu/topics/infrastructure/high-level-groups/baltic-energy-market-interconnection-plan_en.
2. Erling, B., & Pawlak, J. (2024, December 11). Poland wants more NATO members to help police Baltic Sea, defence minister says. Reuters. https://www.reuters.com/world/europe/poland-wants-more-nato-members-help-police-baltic-sea-defence-minister-says-2024-12-11.
3. Erling, B., & Strzelecki, M. (2024, December 16). Russia disrupting Baltic security in test for NATO, Polish admiral says. Reuters. https://www.reuters.com/world/europe/russia-disrupting-baltic-security-test-nato-polish-admiral-says-2024-12-16.
4. Harper, J. (2024, September 10). Poland, Finland pledge to boost cooperation on border security, support for Ukraine. Anadolu Agency. https://www.aa.com.tr/en/europe/poland-finland-pledge-to-boost-cooperation-on-border-security-support-for-ukraine/3326862.
5. Hockenos, P. (2024, Martie 21). UE: Mișcarea Energiei Curate Prinde Avânt. DW.com. https://www.dw.com/ro/ue-mi%C8%99carea-energiei-curate-prinde-av%C3%A2nt/a-68417284#:~:text=Comunit%C4%83%C8%9Bile%20energetice%20cet%C4%83%C8%9Bene%C8%99ti%20%C3%AEn%20cinci,spre%20energie%20curat%C4%83%20%C3%AEn%20Europa.
6. Hodgson, R. (2024, Decembrie 12). Ukraine’s energy crisis holds a lesson for EU, Polish minister says. Euronews. https://www.euronews.com/my-europe/2024/12/12/ukraines-energy-crisis-holds-a-lesson-for-eu-polish-minister-says.
7. Kemp, S. (2023, Februarie 13). Digital 2023: Poland — DataReportal – Global Digital Insights. DataReportal – Global Digital Insights. https://datareportal.com/reports/digital-2023-poland.
8. Kremlin warns of tensions if Poland sends troops to Finnish-Russian border. (2023, Noiembrie 23). Reuters. https://www.reuters.com/world/europe/kremlin-reported-polish-plan-send-troops-finnish-border-says-it-will-stoke-2023-11-29.
9. Krzysztoszek, A., & Mandilara, S. (2024, Decembrie 16). Polish ruling parties nominate different presidential candidates. Euractiv. https://www.euractiv.com/section/politics/news/polish-ruling-parties-nominate-different-presidential-candidates.
10. Poland adds media, telecommunication firms to strategic companies list. (2024, Decembrie 18). Reuters. https://www.reuters.com/business/media-telecom/poland-adds-media-telecommunication-firms-strategic-companies-list-2024-12-18.