Strategia Ungariei în regiunea Mării Negre

Autor: Caloianu Anamaria – Florina

 

          Ungaria joacă un rol controversat în estul Europei, fiind adesea percepută drept un factor perturbator pentru Bruxelles și Washington. Acest statut de „ghimpe” în ceea ce privește intensificarea cooperării regionale se datorează mai multor factori: modelul politic iliberal condus de către Viktor Orbán, menținerea de legături strânse cu Rusia, dependența de gazul rusesc, politica revizionistă ce alimentează tensiuni, abuzul dreptului de veto în blocarea deciziilor UE sau NATO etc.

Vecinătatea cu un stat orientat în această direcție ar putea stimula cooperarea regională pentru a contracara influența sa – grupul Visegrád are numeroase hibe, Polonia și-a schimbat traiectoria aferentă UE și NATO sub conducerea lui Tusk, Ucraina denunță recurent atitudinea duplicitară a Ungariei,[1] însă lipsa de coordonare între aceste state, cât și muțenia României în această privință, oferă Ungariei multiple pârghii prin care poate submina dezvoltarea regiunii și îndeplinirea aspirațiilor naționale (sau chiar ale altor actori cu intenții maligne).

Autorii Andrea Schmidt și Viktor Glied au reflectat asupra caracteristicilor politicii externe ale Ungariei, concentrându-se pe impactul războiului din Ucraina și tensiunilor geopolitice actuale – considerațiile ideologice (anume sprijinul acordat forțelor politice populiste de dreapta, eurosceptice, anti-imigrație, pro- Trump și, în mai multe cazuri, pro-ruse) se încadrează în seria de pași pragmatici de politică externă și diplomatică.[2]

Aceștia fac diferența intre pragmatismul promovat de regimul Orbán si pragmatismul principial, care face referire la o țară ce acționează în interesul și securitatea sa națională, în același timp susținându-și valorile și principiile.[3]

Revizionismul promovat de Orbán este frecvent criticat pentru natura sa divizată: cele două Ungarii,[4] ce oscilează între visul Mitteleuropei, cu o puternică influență multiculturală, și realitatea sistemului actual. Conform expertului Dan Dungaciu, interesul premierului ungar se concentrează exclusiv pe dimensiunea națională, fiind complet opus ideii de Budapesta.[5]

          Legăturile istorice ale Ungariei cu regiunea Mării Negre sunt complexe și se întind pe parcursul mai multor secole. În Evul Mediu, Regatul Ungariei era o forță de temut, având legături multiple cu principatele române, confruntându-se cu provocări similare din cauza expansiunii Imperiului Otoman. Deși impactul major al politicilor maghiare s-a cristalizat în Transilvania, atât în perioada Imperiului Austro-Ungar cât și mai devreme, s-au căutat pârghiile necesare prin apartenență la alianțe, pentru a influența regiunea Mării Negre. Odată cu perioada post-comunistă, Ungaria și-a concentrat atenția asupra integrării în structuri internaționale, iar pentru acestea regiunea Mării Negre era un punct de interes acut.

          Orientarea tot mai explicită către Rusia a urmat reuniunii NATO de la Lisabona, în cadrul căreia Vladimir Putin a atras atenția unor alte regiuni cu tendințe secesioniste, în afară de Kosovo, plantând un sâmbure de încredere în conducerea maghiară în privința găsirii unui arbitru în relații internaționale. În consecință, acțiunile Ungariei ca urmare a acelui moment, nu sunt părtinitoare Rusiei dintr-un sentiment de vasalitate,[6] ci sunt o combinație între plierea pe revizionismul rusesc și interesul național de a deveni un hub regional, cu o voce mai puternică în ceea ce privește prezența euro-atlantică în Carpați.[7]

          Recent, Ungaria a adoptat o poziție contrară Uniunii Europene și NATO în privința situației Georgiei, în urma măsurilor luate după victoria partidului Visul Georgian, considerat de Viktor Orbán un partener de încredere.[8] Vizita prim-ministrului ungar la Tbilisi, desfășurată pe fondul unor tensiuni crescute, a fost percepută ca un afront de către Bruxelles,[9] mai ales în contextul în care Ungaria deținea președinția Consiliului Uniunii Europene la acel moment. Iar în timp ce Polonia și Franța doreau să ajungă la masa de negocieri privind situația din Georgia, Ungaria și partenerul de încredere din grupul de la Visegrád, Slovacia, s-au împotrivit sancțiunilor impuse de către Înaltul Reprezentant Kaja Kallas, privind o serie de oficiali din Georgia.[10]

          Vizita prim-ministrului Ungariei la finalul anului trecut din Bulgaria s-a justificat pe fondul îngrijorărilor privind transportul de gaz prin intermediul gazoductului Turkish Stream, care traversează Turcia, Bulgaria și Serbia către Ungaria și Slovacia, însă au fost poleite” de celebrarea eforturilor Ungariei în acceptarea statului nostru în Schengen. Liderul maghiar rămâne astfel unul din actorii internaționali preferați ai bulgarilor, sentiment întreținut și de strânsa legătură dintre liderul partidului majoritar GERB și premierul maghiar.[11]

          În ceea ce privește Republica Moldova, trecutul Ungariei drept susținător al aderării la UE trebuie recunoscut; conform expertului Dan Dungaciu, Ungaria a făcut pașii premergători necesari integrării Republicii Moldova înaintea României, asumându-și rolul de emisar al Uniunii Europene la Chișinău, trimițând primul reprezentant special în Transnistria etc.[12]

În octombrie 2024, Comisia Europeană a prezentat planul pentru dezvoltarea Republicii Moldova bazat pe trei piloni: sprijinirea reformelor socio-economice și fundamentale ale Republicii Moldova, extinderea accesului R. Moldova la piața unică a UE, și creșterea sprijinului financiar în următorii trei ani prin intermediul unui Mecanism dedicat de Reformă și Creștere pentru R. Moldova.[13]

Se așteaptă o deschidere mai mare și din partea României, din prisma accederii la Schengen, însă situația politica instabilă și marele semn de întrebare ce vizează alegerile prezidențiale din 2025 deraiază oportunitățile de discuție dintre cele două state. Vizita lui Viktor Orbán la București, din ultima lună a anului trecut, a atras atenția publicului datorita intențiilor companiei maghiare MVM Group de a cumpăra 68% din acțiunile pe care compania germană E.ON le are la E.ON Energie România și 98% din acțiunile companiei la E.ON Asist Complet.[14]

În ceea ce privește Ucraina, Ungaria a adoptat o atitudine rezervată privind sprijinul militar acordat statului în cauză, premierul susținând că nu intră în discuție suportul direct, însă statul nu se va împotrivi deciziilor alianței, atâta timp cât Ungaria nu vă fi obligată să contribuie financiar sau cu trupe;[15] a fost anunțată instalarea unui sistem de apărare antiaeriană la graniță din nord-est;[16] s-au menținut criticile privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

În consecință, Ungaria se poziționează strategic ca un actor disruptiv în regiunea est-europeană, îmbinând pragmatismul naționalist cu o politică externă orientată spre consolidarea influenței regionale. Prin veto-uri repetate în UE și NATO, legături economice și energetice cu Rusia și promovarea unui discurs revizionist, Budapesta subminează coeziunea euro-atlantică, profitând de lipsa unei reacții coordonate din partea vecinilor. Această abordare, deși controversată, îi permite să își consolideze statutul de pivot regional, influențând atât direcția relațiilor geopolitice, cât și percepția asupra securității în Europa Centrală și de Est.

 

Bibliografie:

  1. Ardelean, A. (2024, Decembrie20). Premierul Ungariei, Viktor Orban, în vizită vineri la Bucureşti. Europa Liberă România. https://romania.europalibera.org/a/viktor-orban-romania-marcel-ciolacu/33246856.html.
  2. Chkhikvadze, A. (2024, Octombrie 31). Hungary’s Orban finds key ally in Georgia amid Western concerns. Voice of America. https://www.voanews.com/a/hungarys-orban-finds-key-ally-in-georgia-amid-western-concerns/7846516.html.
  3. Couți, R. (2023). Lebăda Neagră De Pe Balaton: Viktor Orban si o obsesie asumata (2nd ed.). Creator: Brașov.
  4. Liboreiro, J. (2024, Decembrie 16). Hungary and Slovakia veto EU sanctions on Georgian officials as protests continue. Euronews. https://www.euronews.com/my-europe/2024/12/16/hungary-and-slovakia-veto-eu-sanctions-on-georgian-officials-as-protests-continue.
  5. Madlovics, B., & Magyar, B. (n.d.). Hungary’s dubious loyalty: Orban’s regime strategy in the Russia-Ukraine war. CEU Democracy Institute. https://democracyinstitute.ceu.edu/articles/balint-madlovics-balint-magyar-hungarys-dubious-loyalty-orbans-regime-strategy-russia.
  6. Nikolov, K., &Mandilara, S. (2024, Decembrie 19). Orbán comes to Bulgaria for praise and Russian gas. Euractiv. https://www.euractiv.com/section/politics/news/orban-comes-to-bulgaria-for-praise-and-russian-gas.
  7. Radu, A. (2024, Noiembrie 21). Ungariavainstala un sistem de apărareantiaeriană la granița cu Ucraina, anunțăministrulungar al apărării: „Pericolulescaladăriirăzboiuluiestemai mare ca oricând.” CaleaEuropeana. https://www.caleaeuropeana.ro/ungaria-va-instala-un-sistem-de-aparare-antiaeriana-la-granita-cu-ucraina-anunta-ministrul-ungar-al-apararii-pericolul-escaladarii-razboiului-este-mai-mare-ca-oricand.
  8. Reform and Growth Facility for Moldova: Council agrees its negotiating position. (2024, Decembrie 17). Council of the EU. Retrieved from https://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2024/12/17/reform-and-growth-facility-for-moldova-council-agrees-its-negotiating-position
  9. Schmidt, A., & Glied, V. (2024, Ianuarie). Pragmatic foreign policy of Hungary in the shadow of the Russian-Ukrainian war. Eastern Journal of European Studies, 15(Special Issue), 247. https://doi.org/10.47743/ejes-2024-si12.
  10. Țicudean, M. (2024, Iunie 12). Ungariapromitesă nu blochezedecizii NATO legate de Ucraina, dacăesteexceptată de la ajutorulmilitar. Radio Europa Liberă. https://moldova.europalibera.org/a/ungaria-promite-sa-nu-blocheze-decizii-nato-legate-de-ucraina-daca-este-exceptata-de-la-ajutorul-militar/32989530.html.
  11. Vohra, A. (2024, Octombrie29). EU says Orban doesn’t represent bloc in Georgia. DW.com. https://www.dw.com/en/eu-says-viktor-orban-doesnt-represent-the-bloc-in-georgia/a-70631593.

 

 

[1]Balint Madlovics, Balint Magyar, „Hungary’sDubiousLoyalty: Orban’sRegimeStrategy in theRussia-Ukraine War”, CEU Democracy Institute. democracyinstitute.ceu.edu/articles/balint-madlovics-balint-magyar-hungarys-dubious-loyalty-orbans-regime-strategy-russia.

[2]AndreaSchmidt, Viktor Glied, „Pragmatic foreignpolicy of Hungary in theshadow of theRussian-Ukrainianwar” Eastern Journal of European Studies, vol. 15, no. Special Issue, Ianuarie 2024, doi:10.47743/ejes-2024-si12, p. 247.

[3]Idem, p. 248.

[4]RomeoCouți,  Lebăda Neagră De Pe Balaton: Viktor Orban si o obsesie asumata. A doua ediție, Creator: Brașov, 2023, p. 57.

[5]Idem.

[6]Idem, p. 63.

[7]Idem.

[8]AniChkhikvadze,  „Hungary’s Orban findskeyally in Georgia amid Western concerns” Voice of America, 31 Octombrie 2024, www.voanews.com/a/hungarys-orban-finds-key-ally-in-georgia-amid-western-concerns/7846516.html.

[9]AnchalVohra,  “EU says Orban doesn’trepresent bloc in Georgia.” dw.com, 29 octombrie 2024, www.dw.com/en/eu-says-viktor-orban-doesnt-represent-the-bloc-in-georgia/a-70631593.

[10]Jorge Liboreiro,  „Hungary andSlovakia veto EU sanctions on Georgian officials as protests continue.” Euronews, 16 Dec. 2024, www.euronews.com/my-europe/2024/12/16/hungary-and-slovakia-veto-eu-sanctions-on-georgian-officials-as-protests-continue.

[11]Krassen Nikolov,  Sofia Mandilara, „Orbán comesto Bulgaria for praiseandRussian gas” Euractiv, 19 Decembrie 2024, www.euractiv.com/section/politics/news/orban-comes-to-bulgaria-for-praise-and-russian-gas.

[12]Romeo Couți, pg. 63.

[13]„Reformand Growth Facility for Moldova: Council Agrees Its Negotiating Position.” Council of the EU, 17 decembrie 2024, www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2024/12/17/reform-and-growth-facility-for-moldova-council-agrees-its-negotiating-position.

[14]Adrian Ardelean, „Premierul Ungariei, Viktor Orban, în vizită vineri la Bucureşti.” Europa Liberă România, 20 Decembrie 2024, romania.europalibera.org/a/viktor-orban-romania-marcel-ciolacu/33246856.html.

[15]Mircea Țicudean, “Ungaria promite să nu blocheze decizii NATO legate de Ucraina, dacă este exceptată de la ajutorul militar.” Radio Europa Liberă, 12 iunie 2024, moldova.europalibera.org/a/ungaria-promite-sa-nu-blocheze-decizii-nato-legate-de-ucraina-daca-este-exceptata-de-la-ajutorul-militar/32989530.html.