Statul Islamic își consolidează pozițiile în Africa
Autor: Dorin Melnic
Creșterea fulgerătoare a Statului Islamic (ISIS) – în special în Irak și Siria – cu un deceniu în urmă a luat lumea cu asalt după înființarea califatului său, SIS lăudându-se cu zeci de mii de luptători și cu capacitatea de a lansa operațiuni teroriste majore în Europa. Odată cu desființarea califatului și a influenței sale în Orientul Mijlociu, Africa a devenit noul poligon de refacere pentru ISIS.
Potrivit lui Oluwole Ojewale, cercetător la Universitatea Obafemi Awolowo din Ifẹ̀ (Nigeria), regiunea Sahel din Africa (care pornește de la deșertul Sahara până la savanele sudaneze din estul continentului) a devenit o bază importantă pentru grupurile care doresc să înființeze state jihadiste.
Factorii cheie care amplifică acțiunile teroriste în Sahel includ probleme care se consolidează reciproc, cum ar fi explozia demografică, eșecul guvernării și sărăcia endemică. Traficul de arme, prezența pădurilor dese unde islamiștii se pot organiza, legăturile cu grupările teroriste globale sunt, de asemenea, factori relevanți în acest sens. Loviturile de stat au creat obstacole pentru eforturile de combatere a terorismului conduse de guvernele alese. În plus, o mare populație din această regiune care trăiește în sărăcie cumplită servește drept sursă de recrutare pentru jihadiști.
Organizația non-profit Armed Conflict Location & Event Data a raportat că, în prima jumătate a anului 2024, decesele raportate în Burkina Faso, Niger și Mali, au atins un total fără precedent de 7620, o creștere de 9% față de același interval de timp din 2023.
Odată ce aceste trei țări au devenit sediile centrale ale mișcărilor jihadiste din Sahel, direcția atacurilor se îndreaptă rapid către frontierele de nord ale Togo, Benin și Ghana.
În octombrie 2024, o ofensivă a Boko Haram (o grupare islamistă nigeriană) a dus la moartea a aproximativ 40 de membri ai armatei Ciadului vecin.
Coasta de Fildeș, care se învecinează cu Mali și Burkina Faso și a suferit cel puțin 16 atentate teroriste din 2020, anunțase în 2021 planuri de a revitaliza școlile și de a investi în spitale, precum și de a crea mai multe locuri de muncă în încercarea de ,,a-i ține ocupați’’ pe tineri și de ,,a-i ține departe’’ de chemările teroriștilor de a li se alătura lor, potrivit premierului de atunci, Patrick Achi. El a implementat un plan de cheltuieli de 55 de milioane de dolari pentru a menține securitatea țării.
Guvernele europene sunt împărțite în ceea ce privește modul de răspuns la această problemă. Națiunile sud-europene care găzduiesc cei mai mulți migranți sunt în favoarea menținerii deschise a comunicării cu juntele militare anti-teroriste, în timp ce altele obiectează din cauza preocupărilor legate de drepturile omului și de democrație, valori nerespectate de către aceste guvernări.
La rândul lor, Statele Unite au capacitate redusă de a acționa pe pământ african, mai ales că junta din Niger, instalată în urma unei lovituri de stat în 2023, a ordonat americanilor să părăsească o bază extinsă de drone din deșert din Agadez.
Soldații americani și Agenția Centrală de Informații (CIA) foloseau dronele pentru a urmări jihadiștii și au împărtășit informații cu aliați precum francezii, care au lansat atacuri aeriene împotriva grupărilor teroriste.
Dar, odată ce SUA au fost nevoite să se retragă din Niger, au refuzat să mai colaboreze cu liderii puciului din această țară.
,,Nimeni altcineva nu s-a mai ocupat de supravegherea aeriană în mod intensiv, așa că islamiștii au avut enorm de câștigat’’, a declarat Wassim Nasr, cercetător senior la The Soufran Center, un think-tank din New York.
La rândul ei, China a declarat că țări precum Mali și Burkina Faso se află în fruntea combaterii terorismului și a cerut comunității internaționale să le ofere un sprijin mai constructiv în ceea ce privește finanțarea, echipamentele și proviziile logistice.
Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS) a fost în mod tradițional în fruntea eforturilor de gestionare a securității regionale în vestul continentului. Cu toate acestea, organizația s-a confruntat cu provocări semnificative în răspunsul la escaladarea tensiunilor din Sahel.
Burkina Faso, Mali și Niger au anunțat ieșirea din ECOWAS pe 28 ianuarie 2024, un eveniment fără precedent de la crearea organizației, susținând că nu primesc niciun sprijin în lupta împotriva islamiștilor și acuzând-o că acționează sub influența puterilor străine.
La ce să ne așteptăm pe termen lung?
În primul rând, este evident că actualii dictatori militari din cele trei state africane vor rămâne la putere. Dacă aceștia se vor preocupa doar de protejarea intereselor lor personale, atunci va crește nemulțumirea populației de rând, aceasta devenind interesată să se alăture grupărilor extremiste.
În al doilea rând, secretarul general al ONU a remarcat în 2022 că ,,dacă nu se face nimic, efectele terorismului vor fi resimțite cu mult dincolo de regiunea Sahel și de continentul african’’.
În cele din urmă, există și o șansă pozitivă. Sahelul este bogat înzestrat cu energie regenerabilă, având posibilitatea de a fi una dintre cele mai dezvoltate regiuni din lume, cu o multitudine de resurse naturale și culturale.
Cu o valorificare chibzuită a acestora, guvernele din regiune ar putea găsi soluții către prosperitate economică, să investească în servicii sociale și infrastructură și, astfel, să reducă răspândirea jihadiștilor în Sahel.