Donald Trump vrea redobândirea controlului asupra Canalului Panama

Autor: Dorin Melnic

 

În ultimele săptămâni, președintele american ales Donald Trump și-a declarat intenția de a prelua cu forța controlul asupra Canalului Panama, o cale navigabilă critică de 51 de mile care leagă Oceanele Atlantic și Pacific.

Ideea de a conecta cele două mari oceane printr-un canal creat artificial a aparținut exploratorului spaniol Vasco Núñez de Balboa în secolul al XVI-lea. Dar, abia în anii 1880, francezii, în urma succesului lor cu construcția Canalului Suez în Egipt, au început să lucreze la acest proiect.

În cele din urmă, Canalul Panama a fost terminat în timpul președenției americane a lui Theodore Roosevelt. În perioada 1903-1979, canalul și zona înconjurătoare (întinzându-se cinci mile pe ambele părți) au rămas de facto un teritoriu al Statelor Unite în temeiul Tratatului privind Zona Canalului Panama.

SUA și Panama vor exercita controlul comun asupra canalului în următoarele două decenii, înainte ca SUA să-l predea Panamei, în 1999.

Construcția proiectului a costat SUA în jur de 375 de milioane de dolari (echivalentul a aproximativ 13 miliarde de dolari în banii de astăzi), devenind cea mai scumpă investiție din istoria Statelor Unite la acea vreme.

Nemulțumirea lui Trump este legată de abuzul săvârșit de panamezi împotriva poporului american în ultimii ani. El a acuzat Panama că a predat Chinei exploatarea acestui grandios proiect care a aparținut odată Statelor Unite.

Pe 7 ianuarie a.c., președintele american ales a declarat: ,,Canalul Panama este vital pentru țara noastră. China îl operează acum. Noi am dat canalul Panamei, nu Chinei! Ei au abuzat de acest dar pe care nu ar fi trebuit niciodată să îl facem. Am fost trași pe sfoară și iată că acum ne asumăm consecințele’’.

Ricaurte Vásquez, administratorul Canalului Panama, a negat afirmațiile lui Trump conform cărora Beijingul controlează operațiunile canalului și că excepțiile de la legislația actuală privind funcționarea acestuia ar duce la ,,haos’’.

El a adăugat că firmele și companiile chineze care operează în porturile de la fiecare capăt al canalului fac parte dintr-un consorțiu din Hong Kong care a câștigat un proces de licitație în 1997 și că firmele și companiile americane operează și în alte porturi de-a lungul canalului.

O altă critică a lui Trump se referă la decizia autorităților canalului de a stabili restricții asupra traficului și de a impune taxe mai mari pentru traversarea acestuia. Zona din jurul canalului se confruntă cu secete severe, ceea ce a dus la niveluri mai scăzute ale apei care au împiedicat capacitatea sa de a funcționa eficient.

Problema datează din momentul în care panamezii au obținut controlul deplin asupra canalului, volumul de transport maritim depășind rapid de atunci capacitatea căii navigabile. Un proiect masiv de extindere a început în 2007 și a fost finalizat aproape un deceniu mai târziu.

Ca răspuns la aceste reproșuri, președintele panamez José Raúl Mulino a lansat un videoclip în care a declarat că ,,fiecare metru de pătrat al canalului’’ aparține Panamei și așa va rămâne.

Fără a-l menționa personal pe Trump, Mulino i-a dat de înțeles că creșterea taxelor pentru navele care traversează canalul este calculată de specialiști care iau în considerare costurile operaționale și factorii de cerere și ofertă.

,,Tarifele nu sunt stabilite din capricii’’, a adăugat președintele. ,,Noi am extins canalul de-a lungul anilor pentru a crește traficul de nave ,,din proprie inițiativă’’ și că majorarea taxelor de transport ajută la plata îmbunătățirilor. Panamezii pot avea opinii diferite asupra multor probleme. Dar, când vine vorba de canalul nostru și de suveranitatea noastră, suntem gata să nu unim cu toții sub steagul nostru național’’.

În concluzie, dacă administrația Trump ar merge înainte și ar ocupa canalul cu forța, statutul SUA ar fi subminat în America Latină. De asemenea, Washington-ul s-ar trezi cu nemulțumirea mai multor state membre ale Organizației Statelor Americane (OSA) care ar decide să se retragă din structurile acesteia.

Mai rău, națiunile înfricoșate își vor dori să încheie în mod deschis alianțe militare cu inamicui SUA, precum China, Iran și Rusia – un rezultat care nu ar face decât să saboteze politica de securitate a Americii. Așadar, șanse reale ca noua conducere de la Casa Albă să preia Canalul Panama cu forța par puțin probabile în momentul de față.