Coaliția premierului pro-rus Robert Fico a pierdut majoritatea în Parlament

Alexandru Crenganiș

Coaliția de guvernare tripartită a premierului slovac Robert Fico a pierdut majoritatea în Parlament, după ce doi deputați ai formațiunii social-democrate Hlas (Vocea) au fost excluși din acest partid.

Doi deputați din partidul Hlas au fost acum excluși din grupul parlamentar al acestei formațiuni. Ambii deputați, Samuel Migal și Radomir Salitros, au criticat o reform judiciară întreprinsă de guvern, reform prin care au fost prescrise multe delicate și care prevede desființarea Parchetului special anticorupție, instanță ce investighează mai mulți aliați ai premierului Fico și pe care acesta o acuză că acționează cu motivație politică.

Coaliția de guvernare a premierului Robert Fico a devenit acum minoritară, cele trei partide care o compun însumând, după excluderea celor doi deputați, 74 din cele 150 de mandate ale legislativului de la Bratislava. Mai există însă un mic grup de cinci parlamentari neafiliați, respective doi foști membri, de asemenea, ai partidului Hlas și trei foști membri ai formațiunii naționaliste SNS, dintre care niciunul până în prezent nu a transmis semnale că ar dori căderea guvernului și convocarea alegerilor anticipate.

"Niciunul dintre noi nu doreşte alegeri anticipate. Trebuie să aşteptăm să vedem ce negocieri vor veni, dacă vor veni, şi ce se va întâmpla", a declarat marţi Samuel Migal. El a deplâns climatul irespirabil de tensiune politică din Slovacia, unde au avut loc numeroase proteste antiguvernamentale organizate de opoziţia progresistă şi liberală. Ultimul protest de acest fel s-a desfăşurat vineri, cu zeci de mii de participanţi, care au demonstrate împotriva a ceea ce opoziţia consideră a fi deriva antidemocratică, pro-rusă şi pro-chineză a premierului Robert Fico.

Această veste a venit după ce, în data de 24 ianuarie, zeci de mii de protestatari au îeșit în stradă pentru a cere demisia premierului. În jur de 60.000 de oameni au protestat în capitala Bratislava, potrivit estimărilor organizatorilor manifestației, iar presa slovacă a evaluat la circa 100.000 numărul participanților la protestele din orașele țării, cele mai mari de la întoarcerea lui Fico la putere, în anul 2023.

Protestele s-au apropiat astfel de nivelul celor din 2018, când asasinarea unui jurnalist de investigații a provocat demonstrații de masă și a forțat demisia lui Fico de la șefia celui de-al doilea cabinet (din cele patru pe care le-a condus până acum).

Protestele de acum vin după ce Fico a mers la Moscova, în luna decembrie, pentru a se întâlni cu președintele Vladimir Putin, o întrevedere rarisimă pentru un lider european de la invazia rusă în Ucraina, începută în 2022.

„Guvernul poate fi schimbat doar prin alegeri”, a declarat Robert Fico într-un interviu acordat postului public de radio, în care a fost invitat să comenteze protestele.

Guvernul naționalist de stânga al lui Fico acuză opoziția că plănuiește să escaladeze protestele și să răstoarne în mod ilegal guvernul. Partidele de opoziție și organizațiile civice implicate în proteste au respins acuzațiile.

Contestatarii puterii susțin că actuala coaliție slăbește valorile democratice, în timp ce reorientează politica externă dinspre NATO și UE către Rusia.

Organizația civică Mier Ukrajine (Pace Ucrainei), care a organizat protestele de vineri sub sloganul „Noi suntem Europa”, va organiza noi manifestații pe 7 februarie.

Deși, de facto, Fico a pierdut majoritatea, acesta a anunțat la 27 ianuarie a.c. că dorește modificarea Constituției. Fico a anunțat că urmează să prezinte o propunere oficială pentru modificarea Constituției și că dorește ca această inițiativă să intre în circuitul de dezbatere parlamentară în luna martie a.c.

Fico nu a făcut comentarii despre protestele împotriva sa sau despre criza guvernamentală, afirmând că nu este „interesat de curse politice, ci doar de rezultat”.

„Jocul meu este schimbarea Constituției”, a declarat el.

Modificările constituționale propuse de acesta includ consacrarea definiției căsătoriei ca o uniune între un bărbat și o femeie (recunoscând legal doar două genuri) și interzicerea adopției de copii de către cuplurile homosexuale.

Constituția slovacă prevede că „actele obligatorii d.p.d.v. juridic ale Comunităților Europene și ale UE au prioritate” față de legile naționale ale Slovaciei.

Conform planurilor lui Fico, la acest articol ar trebui adăugat următorul alineat: „Aceasta nu se aplică dacă aceste acte obligatorii juridic sunt în conflict cu Constituția Republicii Slovace”.

Deși premierul Fico pare că nu este îngrijorat, realitatea este alta. Vedem o nemulțumire din ce în ce mai mare a oamenilor față de guvern. Aceste nemlțumiri sunt în toate statele care au o politică apropiată de Federația Rusă.

Politicenii aflați la putere în aceste țări nu înțeleg că majoritatea populației dorește ca țările respective să mergă pe drumul european și nu către Moscova. Rămâne de văzut cum vor evolua protestele din aceste țări.