Percepțiile tinerilor turci despre politica externă a Turciei

Autor: Caloianu Anamaria-Florina

 

Anul trecut am realizat un studiu de caz privind percepțiile tinerilor turci asupra politicii externe a țării lor. Având în vedere că 44% din populația Turciei este sub 30 de ani, iar 22,9% între 15-29 de ani, un chestionar anonim destinat acestei categorii ajută la conturarea unei viziuni mai nuanțate asupra viitoarei societăți civile și peisajului politic turc.

Având în vedere consumul activ de informații digitale de către tineri, punctele lor de vedere sunt relevante în contextul unui peisaj informațional în continuă schimbare. Ei reprezintă viitorii alegători și lideri, iar opiniile lor despre politica externă reflectă sustenabilitatea actualelor strategii și necesitatea unor ajustări.

Pentru acest studiu, am ales un chestionar anonim deschis, care a fost completat de 100 de participanți, majoritatea studenți. Chestionarul a fost distribuit prin canale online precum ResearchGate, Academic.edu, grupuri de Facebook și grupuri universitare. Deși recrutarea participanților a fost un proces dificil, am reușit să adunăm o diversitate de perspective, având în vedere limita de timp.

Anonimatul a încurajat răspunsuri oneste și neîngrădite, în special pe teme sensibile, unde participanții pot avea rețineri sau temeri legate de eventuale repercusiuni pentru opiniile critice. Întrebările adresate nu doar că ridică nivelul de conștientizare, dar explorează și comportamentele participanților (de exemplu, sursele de informare și nivelurile de interes). 

Studiul se concentrează pe schimbările din politica externă a Turciei din ultimii opt ani, înainte și după evenimentele din 2016, punând accent pe percepția publicului despre traiectoria globală a statului. Scopul a fost să identifice discrepanțele între narațiunile oficiale și opiniile cetățenilor.

Respondenții au fost întrebați despre familiaritatea lor cu conceptele de politică externă. Majoritatea (63,37%) se simt încrezători în înțelegerea acestora, 33,36% au o familiaritate parțială, iar 1,98% nu sunt deloc familiarizați cu subiectul. Astfel, 98% dintre respondenți au un anumit grad de familiaritate cu politica externă, indicând că tinerii sunt, în general, conștienți de evenimentele geopolitice și de discuțiile mediatice sau educaționale pe această temă.

Participanții au fost întrebați de unde își obțin informațiile despre politica externă a Turciei. Internetul este sursa principală, mulți menționând rețelele sociale și platformele online, care oferă acces democratizat la informație. Aceștia evită mass-media tradiționale, preferând platformele care permit narațiuni diverse. Mulți combină sursele tradiționale cu cele digitale, recunoscând credibilitatea mass-mediei, dar valorificând suplimentar și internetul.

În ceea ce privește interesul acestora față de știrile legate de politica externă, după ce au devenit studenți, 74% dintre respondenți sunt implicați activ, 19% manifestă un interes moderat, iar restul nu se simt conectați la acest subiect. Aceasta subliniază rolul educației în formarea unui tineret informat.

Cât despre eficiența politicii externe a Turciei, 9% o consideră eficientă, 38% sunt ambivalenți, iar peste jumătate o consideră ineficientă. Cei care cred în eficiența acesteia subliniază rolul Turciei ca mediator în războiul din Ucraina și angajamentele sale în domeniul naval, al apărării și comerțului. De partea cealaltă, cei care consideră politica „parțial eficientă” o văd ca excesiv de reactivă, influențată de obiective pe termen scurt și lipsită de coerență. Abordarea tranzacțională este percepută ca dăunătoare pentru prestigiul internațional, iar stilul de leadership actual este văzut ca un obstacol în calea unei diplomații eficiente.

Argumentele celor care nu susțin politica externă actuală se concentrează pe teme comune: lipsa de consistență și coeziune, erodarea credibilității, influența ideologiilor și a intereselor politice interne asupra priorităților strategice, limitările economice și militare, precum și efectele negative ale deciziilor agresive și volatile ale elitei politice. Chiar și printre aceștia, se observă câteva puncte comune:

  1. Turcia rămâne un actor semnificativ în regiune.
  2. Eforturile de mediere sunt considerate cel mai valoros aspect al politicii externe turce, oferind oportunitatea de a câștiga credibilitate și aliați pe plan global.
  3. Politica internă influențează în mod direct politica externă, generând inconsistență.

Respondenților li s-a cerut să evalueze unele dintre relațiile Turciei cu alte state, organizații și țări dintr-o anumită regiune.

Răspunsurile subliniază importanța continuă a relațiilor Turcia-UE, 86% dintre participanți considerându-le esențiale sau foarte importante. Cu toate acestea, 13% le consideră moderat importante, iar un singur participant le vede ca irelevante. În ceea ce privește NATO, 86% consideră apartenența Turciei la organizație ca fiind crucială”, iar majoritatea (48%) o văd ca „esențială”. De asemenea, relațiile cu SUA sunt percepute ca „esențiale” sau „foarte importante” de 85% dintre respondenți, iar relațiile cu Rusia sunt evaluate ca „foarte importante” (51%) sau „esențiale” (16%) de majoritatea, dar cu o percepție mai moderată.O imagine care conține text, captură de ecran, Dreptunghi, diagramă

Relațiile sino-turce sunt considerate „moderate” de 45% dintre participanți, iar 36% le văd „foarte importante” sau „esențiale”. Orientul Mijlociu este considerat „esențial” sau „foarte important” de 48% dintre respondenți, în timp ce Africa și Asia Centrală sunt văzute ca având o importanță moderată, cu un procent semnificativ de participanți care nu le consideră priorități. În cazul Americii Latine, majoritatea (52%) le consideră de mică importanță. Per ansamblu, relațiile cu NATO și UE sunt cele mai apreciate, dar există și un grup care exprimă disconfort față de modul în care sunt gestionate aceste relații.

Chestionarul a continuat prin a solicita respondenților să răspundă dacă tinerii turci manifestă interes față de politica externă a statului. Interpretarea răspunsurilor lor este următoarea: majoritatea participanților (75%) cred că tinerii turci prezintă cel puțin un anumit interes față de politica externă a țării, 35% afirmând că au un interes puternic, iar 40% declarând un interes moderat. Cu toate acestea, un sfert dintre respondenți consideră că tinerii turci nu manifestă interes în acest domeniu.

Participanților li s-a cerut să răspundă dacă au observat schimbări în abordarea statului lor față de organizațiile internaționale și alianțe în ultimii ani. Aceștia au remarcat că abordarea Turciei față de organizațiile internaționale și alianțe s-a schimbat, 66% oferind răspunsuri afirmative, o minoritate de 5% considerând că nu au existat schimbări notabile, 10% considerând că nu au observat nicio schimbare, iar 2% dintre participanți refuzând să răspundă.

Ultima solicitare din cadrul chestionarului a presupus ca respondenții să-și exprime opinia privind impactul deciziilor de politică externă ale Turciei asupra poziției și influenței sale în comunitatea internațională după evenimentele din 2016, alegând una dintre următoarele opțiuni: „Îmbunătățire semnificativă”, „Îmbunătățire moderată”, „Rămas neschimbată”, „Ușor diminuată”, „Diminuare semnificativă” și „Nu sunt sigur / Fără opinie”.

Datele indică o percepție predominantă conform căreia politicile externe ale Turciei, după evenimentele din 2016, au avut un impact negativ asupra reputației țării. Jumătate dintre respondenți consideră că măsurile luate în urma eșecului loviturii de stat au fost dăunătoare reputației internaționale a țării. Cei 15% care au selectat „ușor diminuată” susțin, de asemenea, această opinie, deși, în cazul lor, daunele nu sunt considerate atât de grave. Împreună, aceste grupuri formează majoritatea răspunsurilor, indicând un impact negativ asupra imaginii globale a statului.

Există, de asemenea, un grup semnificativ format din cei care au ales „îmbunătățire semnificativă” și „îmbunătățire moderată,” însumând 24% dintre participanți, arătând că politica externă turcă post-2016 a fost avantajoasă din punct de vedere strategic și/sau eficientă în anumite domenii.

Concluzii:

Studiul a utilizat un chestionar anonim completat de 100 de participanți, pentru a oferi o perspectivă largă asupra politicii externe a Turciei și a evoluției sale post-2016. Tinerii din Turcia sunt bine informați despre politica externă, 98% dintre ei arătând familiaritate cu subiectul. Majoritatea sunt nemulțumiți de implementarea actuală a politicii externe, indicând inconsistențe și lipsa unei viziuni pe termen lung. De asemenea, continuarea conducerii nu asigură stabilitatea dorită, ci adesea generează decizii impulsive.

Studiul subliniază un decalaj între narațiunile oficiale și percepțiile tinerilor, care sunt sceptici față de succesul guvernului, mai ales din cauza influențelor ideologice și a volatilității deciziilor. Aceste constatări oferă o oportunitate pentru factorii de decizie și analiști să dezvolte strategii mai incluzive și reziliente, care să ia în considerare aceste percepții și să se adapteze în viitor în elaborarea și implementarea politicii externe a țării lor.