Momentul Davos și viitorul energetic al Republicii Moldova

Autor: Caloianu Anamaria – Florina

La 27 ianuarie a.c., Uniunea Europeana a propus un pachet de asistență de urgență în valoare de 30 de milioane de euro pentru sprijinirea Republicii Moldova în gestionarea crizei energetice severe provocate de compania rusă Gazprom. Prin intermediul acestui suport, UE încurajează achiziția și transportul de gaze către regiunea transnistreană, în vederea restabilirii alimentării cu electricitate și căldură a celor peste 350.000 de locuitori până la data de 10 februarie a.c.

Având în vedere actualitatea subiectului și posibilitatea de a urmări evoluțiile prin declarațiile oficiale și relatările presei, acest articol își propune să ofere o trecere în revistă a semnificației inițiativei Uniunii Europene, evidențiind implicațiile sale pentru securitatea energetică a Republicii Moldova.

De asemenea, voi analiza declarațiile și pozițiile exprimate de delegația moldoveană în cadrul Summit-ului de la Davos din 240-24 ianuarie a.c., subliniind principalele mesaje transmise și impactul acestora asupra strategiilor energetice viitoare ale țării.

Pe lângă aceste aspecte, am realizat un sondaj în rândul unor grupuri de cetățeni din Republica Moldova, adresând următoarea întrebare: „Credeți că sprijinul oferit de Uniunea Europeană va reuși să remedieze criza energetică?” Respondenții au avut posibilitatea să aleagă dintre următoarele opțiuni:

1. Sunt convins că ajutorul UE va rezolva criza energetică.
2. Cred că sprijinul UE va contribui parțial, dar nu va soluționa complet problema.
3. Sunt sceptic cu privire la impactul semnificativ al acestui ajutor.
4. Altă opinie – încurajând astfel dezbaterea și exprimarea unor perspective alternative.

Pentru început, este important să evidențiem câteva aspecte esențiale ale sprijinului oferit de Uniunea Europeană. Acesta are drept obiectiv atenuarea impactului social asupra populației în următoarele săptămâni^[1] și prevenirea agravării situației umanitare prin acoperirea nevoilor imediate.^[2] În plus, se ia în considerare implementarea unor măsuri suplimentare, inclusiv posibilitatea livrării de cărbune prin intermediul Ucrainei.^[3]

În declarația sa referitoare la acest proiect, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a evidențiat importanța „prietenilor adevărați”^[4] și a descris această inițiativă drept un veritabil „colac de salvare.”^[5]

În concluzie, măsurile adoptate de Uniunea Europeană pentru a combate criza energetică din Republica Moldova se articulează pe trei direcții principale: furnizarea de gaze naturale, sprijin pentru transport și infrastructură, precum și asistență umanitară și economică, având totodată o perspectivă pe termen lung. UE acordă un sprijin financiar de 30 de milioane de euro pentru achiziția de gaze destinate atât regiunii transnistrene, cât și malului drept al Nistrului; sprijinul european facilitează accesul Republicii Moldova la achiziția de gaze de la furnizori din Ucraina și de pe piața europeană.

În domeniul transportului și infrastructurii, Uniunea Europeană susține alocarea capacităților de transport al gazelor din Bulgaria și România către Republica Moldova și evaluează posibilitatea livrărilor de cărbune din Ucraina pentru a acoperi deficitul energetic.

Asistența umanitară și economică include măsuri pentru a preveni agravarea situației umanitare provocate de lipsa de electricitate și căldură. Totodată, UE oferă un pachet extins de sprijin energetic, destinat reducerii presiunii asupra prețurilor și stabilizării pe termen lung a sectorului energetic din Republica Moldova.

Pe termen lung, măsurile de sprijin ale Uniunii Europene sunt integrate în Planul de Creștere al Moldovei, aflat în curs de finalizare, asigurând o abordare strategică și coerentă. Obiectivul principal este stabilizarea și creșterea rezilienței energetice a țării, reducând astfel vulnerabilitatea față de crizele externe și consolidând securitatea energetică pe termen lung.^[6]

În prima zi a forumului Economic Mondial de la Davos, prim-ministrul Dorin Recean s-a întâlnit cu reprezentanți ai mai multor companii internaționale și lideri ai mediului de afaceri pentru a discuta despre securitatea energetică regională și oportunitățile de afaceri din Republica Moldova. În acordul final cu Uniunea, părțile au convenit asupra unor reforme necesare în regiunea transnistreană, privind drepturile omului, ajustarea tarifelor și eliminarea subvențiilor pentru marii consumatori.^[7]

În ceea ce privește provocările aduse de dezinformarea rusească, Republica Moldova subliniază necesitatea unor soluții colective pentru a contracara atacurile hibride și interferențele electorale,^[8] în timp ce aceasta își consolidează securitatea energetică și avansează pe calea integrării europene prin colaborarea cu partenerii internaționali.

93 de persoane au răspuns în cadrul sondajului distribuit. Dintre acestea, 24 (25,8%) au afirmat că sunt siguri că soluția oferită de Uniune va rezolva criza energetică, 49 (52,7%) consideră că aceasta va atenua criza, dar nu o va soluționa complet, 13 (14%) sunt sceptici că ajutorul Uniunii va avea un impact semnificativ, iar 7 (7,5%) au ales o altă opțiune.

Majoritatea respondenților (52,7%) consideră că ajutorul Uniunii Europene va atenua criza energetică, dar nu o va rezolva complet, iar 25,8% sunt optimiști că soluția va rezolva problema. Totuși, 14% sunt sceptici privind impactul semnificativ al ajutorului, iar 7,5% au ales o altă variantă. Aceste rezultate indică o mixare de așteptări realiste și un grad de scepticism față de eficiența ajutorului extern.

Dintre cei care au ales o altă variantă, s-au remarcat următoarele opinii contrastante: unii sunt sceptici față de ajutorul Uniunii Europene, considerând că oferirea de gaz ieftin ar întări convingerea separatiștilor că merită subvenții pe termen lung, fără a le impune responsabilități economice; alții sunt optimiști, crezând că ajutorul european va evita o criză umanitară, dar nu va susține un model economic nerealist. Totodată, unii consideră că Republica Moldova va progresa în dezvoltarea energiei regenerabile, reducându-și dependența de ajutoarele externe.

Sprijinul Uniunii Europene pentru Republica Moldova va contribui la atenuarea crizei energetice, însă nu va soluționa complet problema, având în vedere complexitatea situației și provocările economice ale țării. Majoritatea respondenților consideră că acest ajutor va soluționa doar efectele imediate ale crizei și va preveni o criză umanitară majoră, dar nu va rezolva problemele structurale din sectorul energetic pe termen lung.

În același timp, există un grad de scepticism, în special în rândul celor care consideră că ajutoarele externe pot întări dependența economică a regiunii separatiste și pot perpetua o viziune economică nerealistă. Unii respondenți sunt optimiști cu privire la dezvoltarea energiei regenerabile în Republica Moldova, ceea ce ar putea reduce nevoia de ajutoare externe în viitor, contribuind la consolidarea securității energetice și a autonomiei țării.

După 10 februarie a.c., termenul stabilit pentru implementarea măsurilor de urgență ale Uniunii Europene pentru a soluționa criza energetică din Republica Moldova, se preconizează că parteneriatul cu UE va continua să joace un rol esențial în stabilizarea sectorului energetic al țării. În prima fază, vor fi monitorizate rezultatele livrărilor de gaz și a măsurilor de infrastructură, iar Moldova va începe să implementeze reformele necesare, în special în regiunea transnistreană, pentru a asigura o distribuire mai echitabilă și responsabilă a resurselor energetice.

De asemenea, după 10 februarie a.c., ar putea exista o perioadă de evaluare a impactului ajutorului european, care va determina dacă măsurile adoptate au fost suficiente pentru a preveni o criză umanitară și pentru a sprijini tranziția către un sistem energetic mai sustenabil. În paralel, Republica Moldova va continua să progreseze în dezvoltarea energiei regenerabile, iar UE va evalua posibilitatea unor noi investiții în acest sector, pentru a reduce dependența de importuri și a sprijini autonomia energetică pe termen lung.

În plan diplomatic și economic, se preconizează o continuare a dialogului între autoritățile moldovenești și partenerii internaționali, cu accent pe integrarea în Uniunea Europeană și adaptarea legislației energetice la standardele europene. Totodată, Republica Moldova va trebui să facă față provocărilor geopolitice generate de influența Rusiei și va trebui să întărească măsurile de securitate energetică, având în vedere riscurile posibile legate de eventualele atacuri hibride sau manipulări externe ale crizei energetice.

În concluzie, parteneriatul cu Uniunea Europeană va continua să evolueze pe multiple fronturi, în direcția stabilizării pe termen scurt a sectorului energetic și a consolidării unor soluții durabile pe termen lung.

Bibliografie:

1. Comisia Europeană. (2024, februarie 4). “European Commission and Moldova agree on a 2-year Comprehensive Strategy for Energy Independence and Resilience and immediate support with the energy bills”, European Commission, ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_25_403.

2. Comisia Europeană. (2024, ianuarie 27). “The EU Offers Emergency Support to Tackle the Energy Crisis in Moldova”, European Commission, ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_25_329.

3.  Europa Liberă Moldova. (2025, ianuarie 23). “Premierul Moldovei La Davos: Dezinformarea Nu Are Hotare Și Rămâne O Provocare Globală, Care Necesită Soluții Colective”, Europa Liberă România, romania.europalibera.org/a/dorin-recean-davos-situatia-energetica-si-interferenta-rusa-in-alegeri/33286222.html.

4. Guvernul Republicii Moldova. (2025, februarie 6). “Republica Moldova Va Beneficia De Un Grant European”, gov.md/ro/content/republica-moldova-va-beneficia-de-un-grant-european-utilizat-prin-berd-pentru.