- Potrivit celui mai recent sondaj de opinie, realizat de Centrul de cercetări sociologice și de marketing SOCIS, Volodimir Zelenski şi-a extins avansul în cursa electorală prezidenţială din Ucraina. Sondajul arată că V. Zelenski se bucură de susţinerea a 27,7% din electoratul care și-a stabilit opțiunea de vot pentru turul I al alegerilor; pe locul al doilea al opțiunilor actuale de vot s-ar plasa actualul preşedinte Petro Poroşenko, cu 19,6%, iar liderul opoziţiei, Iulia Timoşenko, s-ar clasa pe locul trei, cu 14,8%. Sondajul SOCIS a fost realizat pe un eşantion de 2.000 de alegători, în toate regiunile Ucrainei, exceptând Crimeea și raionele ocupate din Donbass, în perioada 5-10 martie a.c.
- Totodată, conform sondajului menționat, 23,9% dintre persoanele intervievate apreciază că cel mai probabil președintele Ucrainei după alegerile din martie-aprilie a.c. va fi Petro Poroșenko, 19,3% dintre aceștia apreciază că noul președinte va fi Volodimir Zelenski, iar 13,2% cred că președinte va deveni Iulia Timoșenko. Ccca 73% din cetățenii Ucrainei apreciază că se vor prezenta sigur la alegeri, iar 8% au declarat că în mod sigur nu vor participa. Cca 19% din alegători nu s-au decis încă dacă vor participa la alegerile de la 31 martie a.c. (primul tur de scrutin).
- Potrivit aceluiași sondaj, diferența dintre candidații Petro Poroșenko și Iulia Timoșenko (care se luptă într-o competiție aproape directă pentru un locul în turul al doilea al alegerilor, alături de Zelenski) s-a mărit ușor în favoarea lui P. Poroșenko. Ceilalți candidați sunt creditați cu mai puțin de 10%: Iurii Boiko – 9,6%, Anatol Grițenko – 8,2%; Oleg Liașko - 4,8%. Marja de eroare a sondajului ar fi de cca 2,1%.
- Timoșenko l-a numit pe Zelenski un „borș nu prea gustos”, iar Zelenski a reacționat confirmând că s-a săturat de borșurile „vechi”. Schimbul de replici intervine într-o lungă tăcere reciprocă între liderul cursei electorale și contracandidații săi (Timoșenko și Poroșenko), ultimii preferând războaie electorale directe.
- Potrivit oficialilor Ministerului de Interne al Ucrainei, deputatul Serghei Berezenko, din partea Blocului Petro Poroșenko, este suspectat că ar fi implicat într-o schemă mai largă de cumpărare masivă a voturilor la alegerile de la 31 martie a.c. Acesta a fost chemat la Poliția Națională a Ucrainei pentru clarificări.
- Expertul Centrului Internațional pentru studii strategice Maxim Spepanenko a declarat că cea mai mare parte a candidaților manipulează opțiunile de vot ale cetățenilor folosindu-se de nivelul redus al educației acestora. Potrivit acestuia, programele candidaților sunt similare și, chiar dacă problemele cetățenilor sunt altele/noi, programele candidaților sunt depășite/inactuale, iar promisiunile electorale – lipsite de eficiență. Potrivit acestuia, promisiunea unor reforme în domeniul colectării taxelor și impozitelor se regăsește în 33 de programe ale candidaților (din 39 de programe electorale), o reformă în sistemul medical promit 27 de candidați, iar una în domeniul judiciar – 24 de candidați; tot 24 de candidați promis creșterea standardelor sociale. 19 candidați promit în programele lor electorale că vor desfășura reforme anti-corupție, iar 17 dintre ei – reforme constituționale. 17 candidați din cei 39 rămași în cursa electorală menționează sprijinul pentru cursul euroatlantic al țării. Alte teme comune marii majorități a programelor: dezvoltarea unei armate profesioniste și restabilirea integrității teritoriale. În favoarea descentralizării se pronunță 23 de candidați. Numai 12 candidați din 39 menționează în programele lor electorale revenirea în Ucraina a forței de muncă autohtone calificate (care a emigrat în afara teritoriului național).
- Potrivit Financial Times, alegerile din Ucraina pot modifica echilibrul de forțe din Europa (mai ales în cazul alegerii ca președinte a Iuliei Timoșenko) și pot schimba situația actuală de pe piețele energetice din Europa. Potrivit publicației, Vestul nu se grăbește să acorde sprijin actualului președinte, deși în mandatul acestuia s-a realizat o emancipare reală a Ucrainei de influența Ruisiei. Absența acestui spriijn deschide ipoteza (se subliniază în articolul respectiv) potrivit căreia liderii respectivi s-ar fi împăcat cu victoria în alegeri a Iuliei Timoșenko.
- Primul președinte al Ucrainei, Leonid Kravciuk, a declarat recent la Cernăuți, în timpul unei conferințe de presă, că formatul „Acordurilor de la Minsk” pentru soluționarea situației din Donbas este ineficient și apreciază că “Ucraina ar trebui să negocieze cu inamicul” (Federația Rusă n.n.): „Nici o țară occidentală nu își va trimite vreodată fiii și fiicele să moară pentru Ucraina. Este un lucru nerealist. Noi singuri trebuie să negociem și să ne apărăm. Vrem sau nu vrem, dar trebuie să negociem încetarea războiului cu agresorul împotriva căruia luptăm. Nimeni nu va face acest lucru pentru noi”.
- Potrivit celei mai recente cercetări sociologice realizate de Socis, în perioada 5-10 martie, principalele probleme pentru majoritatea ucrainenilor le reprezintă în momentul de față războiul cu Rusia în Donbass (61%), tarifele mari la utilități (55,5%) și nivelul redus al salariilor și pensiilor (55,2%). Alte probleme care îngrijorează cetățenii Ucrainei ar fi creșterea prețurilor și inflația (30,9%), absența locurilor de muncă (22,5%), corupția puterii (21,8%), nivelul redus al calității educației (1,8%), absența unor drepturi precum libertatea de expresie și nivelul redus de democrație (0,9%).
- Candidatul Petro Poroșenko a declarat că salariul minim în Ucraina a crescut cu cca 100 USD în comparație cu anul 2015 (când salariul minim era de 1.370 grivne, respectiv cca 60 USD, până la nivelul actual, de 4.173 grivne (cca 154 USD).
- Grupa de inițiativă “1 Decembrie” a anunțat că sprijină candidatura la alegeri a lui Petro Poroșenko, întrucât acesta ar garanta cel mai mult securitatea țării după alegeri.
- Potrivit Ministerului de Interne al Ucrainei, nici unul din candidați nu a avertizat voluntarii din echipele de campanie electorală că aceștia nu vor fi plătiți.
- Candidații Serghei Taruta și Alexandr Vilkul au semnat un acord intitulat "Ordinea Socială Publică" (pregătit de asociația obștească "Platforma Pan-ucraineană a Donbass-ului") privind sprijinirea implementării unui program de stat cu privire la refugiații/”strămutații” din Donbas, care să vizeze, în principal, asigurarea unei locuințe și plata pensiilor speciale, precum și elaborarea și implementarea unui plan complex de măsuri care să conducă la realizarea unei păci de durată în raioanele de est ale țării (Donbass). În document sunt prevăzute și posibilitatea acordării, pentru persoanele strămutate din Donbass, de către statul ucrainean, a unor compensații (urmare a faptului că statul ucrainean nu a putut apăra drepturile și proprietatea acestora în locul de baștină), precum și obligația de a se solicita Federației Ruse compensații pentru pagubele morale și materiale provovate locuitorilor regiunii. Există posibilitatea ca în perioada următoare acest document să fie semnat și de alți candidați, inclusiv Iulia Timoșenko, Anatol Grițenko și Volodimir Zelenski. În prezent, Ministerul Politicilor Sociale din Ucraina apreciază la cca 1,4 milioane numărul persoanelor strămutate din Donbass.
- Potrivit politologului Alexei Voronenko, ministrul de Interne Arsen Avakov ar intenționa “să instaureze teroarea în Ucraina”, cu sprijinul unor formațiuni paramilitare radicale, pentru a sprijini creșterea ratingului candidatului Iulia Timoșenko. Potrivit acestui expert, Corpul Național (care desfășoară acțiuni sistemice împotriva candidatului Petro Poroșenko) activează acum după scenariul indicat de ministrul Avazov. Ministrul de Interne Arsen Avakov sprijină candidatura Iuliei Timoșenko și joacă un joc periculos, întrucât destabilizează țara – apreciază expertul. Potrivit bloggerului Filip Duhlii, Avakov ar ssuține-o pe Iulia Timoșenko întrucât aceasta i-ar fi promis ministrului funcția de premier în cazul în care ar câștiga alegerile prezidențiale.
