Flancul de Est în dinamică accelerată: provocări după summitul de la Paris

Autor: Caloianu Anamaria – Florina

Perioada de foc a marilor dezbateri europene a început cu summit-ul informal de la Paris, reunind un grup de actori europeni (Germania, Italia, UK, Polonia, Spania, Olanda și Danemarca) pentru a contura direcțiile generale privind Ucraina și securitatea europeană. Deși ministrul francez de externe a încercat să prezinte reuniunea evitând alimentarea unor îngrijorări suplimentare, lista reprezentanților evidențiază o serie de aspecte esențiale pentru flancul estic.^[1]

Polonia este privită drept principalul pilon al flancului, pornind de la nivelul ridicat cheltuielilor de apărare, cât și datorită politicii ferme față de Rusia. Conform declarației recente a premierului Donald Tusk, există un consens între participanții la summit privind necesitatea creșterii cheltuielilor de apărare^[2] și a unui sprijin special dedicat statelor din est. De asemenea, acesta a exclus posibilitatea trimiterii de soldați in Ucraina, susținând ca Polonia va oferi suport logistic.^[3]

Declarațiile premierului polonez trebuie integrate în contextul președinției Consiliului Uniunii Europene, cât și în parametrii următoarelor alegeri prezidențiale care vor avea loc în Polonia în luna mai a.c., anume o poziție sensibilă între ciocan și nicovală: în ciuda experienței lui Donald Tusk în cadrul structurilor europene, un efort de coordonare eficace pare aproape imposibil având în vedere fragmentarea opiniilor statelor membre, iar pericolul influenței ruse în cursul alegerilor poloneze este crescut pornind de la exemplul României.

Într-un articol recent pentru Balkan Insight, Claudia Ciobanu semnalează că favoritul alegerilor prezidențiale din Polonia este primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski, din Platforma Civică (PO) a lui Donald Tusk, iar principalul contra-candidat din partea PiS, Karol Nawrocki, deși outsider, ar putea atrage sprijinul dreptei radicale.^[4]

Conform acesteia, o eventuală victorie a lui Trzaskowski ar facilita implementarea reformelor în justiție și consolidarea politicii externe pro-Ucraina și pro-NATO a guvernului Tusk, în timp ce alegerea lui Nawrocki ar menține blocajele instituționale, oferind PiS un avantaj strategic pentru alegerile din 2028.^[5] În acest context, rămâne incert dacă guvernul Tusk dispune de o viziune clară asupra politicilor socio-economice sau dacă se bazează preponderent pe teme de politică externă și justiție pentru a-și menține sprijinul public.^[6]

Estonia, Lituania și Letonia sunt îngrijorate de posibilitatea reorientării Rusiei spre regiunea Baltică, ca urmare a unei soluții favorabile Kremlinului în Ucraina. Potrivit unui raport publicat de Biroul Constituțional de Protecție al Letoniei, riscul unei agresiuni ruse în regiune în 2025 este scăzut datorită resurselor limitate,^[7] ca efect al invaziei în Ucraina; totuși, un eventual îngheț al conflictului dintre Moscova și Kiev ar putea stimula o prezență rusă crescută la granițele regiunii.^[8]

În baza unui acord cu Letonia și Estonia, Lituania a început să întărească cei 1.000 de kilometri de graniță cu Belarus și Rusia, iar construcția acestei linii de apărare a Balticii, care se va conecta cu Scutul de Est al Poloniei, este urmărită cu mare atenție de autorități, deoarece, după cum a spus generalul-locotenent Baltrenas: „o verigă slabă ar putea duce la dezastru.”^[9] Reprezentanți estonieni din domeniul securității cibernetice au avertizat asupra riscului de atacuri^[10] și au subliniat necesitatea pregătirii corespunzătoare în rândul statelor baltice și nu numai.

Într-o primăvară marcată de alegeri în regiune (alegeri prezidențiale în România, alegeri parlamentare în Republica Moldova), este de așteptat ca Rusia să își intensifice eforturile de destabilizare, influențând cele două societăți din interior și periclitând astfel parcursul lor euro-atlantic. Ministrul Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, a declarat recent pentru Calea Europeană că s-au depus eforturi pentru reafirmarea sprijinului României in Ucraina și asumarea responsabilităților de stat membru NATO,^[11] iar consilierul prezidențial Cristian Diaconescu a considerat absența României de la acest summit informal drept “previzibilă”, subliniind că formatul statelor participante a rămas constant și că întâlnirea a avut rolul de a contura direcții, nu de a lua decizii privind flancul de est.^[12]

Europa de Est trece printr-o transformare, cu decizii luate sub presiune, deși primele discuții dintre oficialii americani și ruși s-au încheiat în Riad fără detalii clare privind următoarele etape; statele din regiune ar trebui să se pregătească pentru o soluție care ar putea avantaja Rusia.

În ceea ce privește România, interimatul lui Ilie Bolojan este încă prea recent pentru ca acesta să fie integrat în discuțiile privind ordinea regională, iar atât România, cât și Bulgaria, sunt văzute ca puncte vulnerabile ale flancului din cauza instabilității interne. Cu toate acestea, există oportunități de avansare, prin deschiderea unor discuții mai ample cu Polonia și Franța, având în vedere că aceste state vor fi actori cheie în reconstrucția Ucrainei. România ar putea avansa măsuri legate de securitatea aeriană, un subiect aflat pe agendele ambelor state.

Din partea Bulgariei, suportul pentru Ucraina rămâne la nivel declarativ; Sofia așteaptă prezența Statelor Unite în cadrul sprijinirii reconstrucției și menținerii păcii: președintele pro-rus Roumen Radev s-a opus trimiterii trupelor bulgare în Ucraina: „Astăzi, pe fundalul arhitecturii de securitate globală care se prăbușește, această întrebare este chiar mai relevantă. Ca și Comandant Suprem, mă opun categoric ca Bulgaria să trimită trupe în Ucraina sub orice formă. Mă aștept ca guvernul și Adunarea Națională să declare o poziție clară și fără echivoc că Bulgaria nu va trimite trupe.”^[13] Această poziție este susținută și de fostul prim-ministru, precum și de alți lideri ai partidelor dominante din Bulgaria.

Absența Turciei de la această întâlnire informală este notabilă, în condițiile în care președintele și ministrul de externe al Turciei se află într-un turneu diplomatic în Asia-Pacific, vizitând Malaiezia, Pakistan și Indonezia.^[14] Deși Turcia va participa la o conferință la Paris dedicată coordonării unor direcții  privind Siria, poziția sa rămâne previzibilă, cu Ministrul adjunct Nuh Yilmaz reafirmând retorica obișnuită privind opoziția față de sprijinul occidental pentru PKK și YPG,^[15] precum și eliminarea amenințării teroriste în reconstrucția Siriei.

Summit-ul de la Paris a subliniat importanța flancului estic, Polonia fiind considerată principalul pilon de apărare, cu o politică fermă față de Rusia și un angajament clar de a sprijini statele din est, inclusiv prin suport logistic. În acest context, se pune accent pe consolidarea securității în regiune, iar deciziile luate sub presiune reflectă fragilitatea situației geopolitice, având în vedere riscurile de destabilizare și influența rusească în alegerile interne ale statelor din regiune. O posibilă soluție în Ucraina, favorabilă Rusiei, ar putea influența decisiv stabilitatea internă a statelor din Europa de Est, iar implicarea directă a unor state precum Bulgaria sau România în reconstrucția Ucrainei rămâne un subiect delicat și în așteptarea unor clarificări necesare.

Bibliografie:

1. ***. (2025, February 13). „Türkiye to deliver key message on Syria at Paris summit - Türkiye Today”, Türkiye Today, https://www.turkiyetoday.com/turkiye/turkiye-to-deliver-key-message-on-syria-at-paris-summit-118693.
2. ***. (2025, February 17). „Russia is purposefully developing its capabilities to confront NATO, Constitution Protection Bureau states, publishing its annual report”, Satversmes Aizsardzības Birojs, https://www.sab.gov.lv/en/news/russia-is-purposefully-developing-its-capabilities-to-confront-nato-constitution-protection-bureau-states-publishing-its-annual-report.
3. ***. (2025, February 17). „Prime minister after informal Paris summit: Europe must strengthen its defense”, The Chancellery of the Prime Minister, https://www.gov.pl/web/primeminister/prime-minister-after-informal-paris-summit-europe-must-strengthen-its-defense.
4. ***. (2025, Februarie 18). „Bulgaria among EU countries asked by US about possible participation in security efforts in Ukraine”, The Sofia Globe, https://sofiaglobe.com/2025/02/18/bulgaria-among-eu-countries-asked-by-us-about-possible-participation-in-security-efforts-in-ukraine/#google_vignette.
5. Bennett, T. (2025, Februarie 8). „Baltic states begin historic switch away from Russian power grid”, BBC.com, https://www.bbc.com/news/articles/c627d55v07go.
6. Ciobanu, C. (2025, Ianuarie 21). „Poland in 2025: Key presidential election to feature in busy year”, Balkan Insight, https://balkaninsight.com/2025/01/21/poland-in-2025-key-presidential-election-to-feature-in-busy-year.
7. Cojan, L. (2025, Februarie 17). „De ce nu a fost invitată România la summitul de la Paris privind Ucraina. Explicațiile consilierului....” Digi24, https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/de-ce-nu-a-fost-invitata-romania-la-summitul-de-la-paris-privind-ucraina-explicatiile-consilierului-prezidential-cristian-diaconescu-3123713.
8. Hoorman, C. (2025, Februarie 17). „The first time we’ve prepared for war in peacetime’: Lithuania at the forefront of European defense”, Le Monde.fr., https://www.lemonde.fr/en/international/article/2025/02/17/the-first-time-we-ve-prepared-for-war-in-peacetime-lithuania-at-the-forefront-of-european-defense_6738240_4.html.
9. Lupițu, R. (2025, Februarie 16). „Invocând sprijinul acordat Kievului, România solicită să participe la masa unității europene pentru Ucraina și la tratativele de pace: acest război nu trebuie pierdut de Ucraina și în niciun caz nu trebuie câștigat de Rusia”, Calea Europeană, https://www.caleaeuropeana.ro/invocand-sprijinul-acordat-kievului-romania-solicita-sa-participe-la-masa-unitatii-europene-pentru-ucraina-si-la-tratativele-de-pace-acest-razboi-nu-trebuie-pierdut-de-ucraina-si-in-niciun-caz-nu-tr.
10. Van Den Hove, A. (2025, Februarie 16). „France confirms emergency European summit Monday in Paris”, POLITICO, https://www.politico.eu/article/france-macron-emergency-european-summit-trump-defense-crisis-war-trump-putin-paris.
11. Yildizalp, M., Berker, M., & Dincer, S. D. (2025, Februarie10). „Starting regional tour, Turkish President Erdogan highlights friendship with Malaysia”, Anadolu Agency, https://www.aa.com.tr/en/asia-pacific/starting-regional-tour-turkish-president-erdogan-highlights-friendship-with-malaysia/3477109.
12. Vinocur, N., & Goury-Laffont, V. (2025, Februarie 17). „Poland to Europe: Don’t play games with Trump, spend more on defense”, POLITICO, https://www.politico.eu/article/poland-donald-tusk-throws-down-gauntlet-to-eu-leaders-ukraine-defense-spending.