Macron, Trump și Ucraina: Franța între Diplomație și Apărare

Autor: Caloianu Anamaria – Florina

2025 este un an de cotitură pentru Europa, o cursă contracronometru pentru redefinirea abordărilor în ceea ce privește securitatea și apărarea continentului.

Administrația Trump, ancorată în tranzacționalism belicos, oscilează între așteptarea laudelor și trecerea cu buldozerul peste numeroase linii roșii diplomatice. Deși declarațiile și măsurile administrației Trump sunt adesea justificate prin prisma unui excentrism care, într-o anumită măsură, reflectă într-o formă distorsionată promisiunile sale de campanie, liderii occidentali au început să-și contureze noi strategii de recalibrare. Majoritatea acestora susține unitatea blocului democratic și o reorientare către alte puteri, pentru a contrabalansa o America “schimbată la față”.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a preluat frâiele diplomatice ale continentului, având experiență cu administrația Trump. În cadrul primului mandat al Președintelui Trump, între SUA și Franța s-au iscat numeroase momente tensionate pe fondul retragerii SUA din Acordul de la Paris, introducerea taxelor vamale pentru importurile de otel și aluminiu, cheltuielile pentru NATO, retragerea din acordul cu Iran, precum și diverse schimburi de replici cu Macron pe tema suveranității europene în domeniul apărării.

Summit-urile și întâlnirile bilaterale organizate de liderul francez au pus baza pentru reafirmarea rezilienței politicii europene, cât și pentru reafirmarea angajamentului occidental față de securitatea europeană și pentru stabilirea unei strategii coerente în fața agresiunii ruse. Macron a insistat asupra necesității unui dialog strategic între SUA și Europa, subliniind totodată că statele europene trebuie să-și asume o mai mare responsabilitate în domeniul apărării și economiei, în special în ceea ce privește securitatea Ucrainei.

Prim-ministrul François Bayrou a avertizat recent că abordarea dominatoare a administrației americane ar putea reprezenta o amenințare pentru Franța și Europa,[1] evidențiind importanța unei Europe unite și capabile să-și protejeze propriile interese strategice.

Imediat după încheierea acestor întâlniri de nivel înalt, au apărut critici privind lipsa unor rezultate concrete,[2][3] în special în ceea ce privește desfășurarea unor trupe de menținere a păcii în Ucraina, conturarea unui răspuns unitar la apropierea SUA de Rusia, neincluderea Europei în primele negocieri dintre Washington și Moscova, precum și presiunile economice nejustificate exercitate de administrația Trump asupra partenerilor săi tradiționali.

Vizita președintelui francez la Casa Albă a evidențiat abilitatea sa de a aplica și gestiona cu tact protocolul diplomatic și de a menține un discurs bine calibrat – ferm, dar conciliant – adaptat totodată tonului omagial așteptat de liderul american. Președintele Trump a exprimat intenția de retragere a contribuției americane pentru Ucraina: „Și ce haos, ce dezastru sângeros îngrozitor! Sunt, de asemenea, mulțumit că președintele Macron este de acord că povara și costul asigurării păcii trebuie să fie suportate de națiunile Europei, nu doar de Statele Unite. Iar Europa trebuie să joace un rol central în garantarea securității pe termen lung a Ucrainei, lucru pe care își doresc să-l facă, și care nu este un pas foarte mare.”[4]

Limbajul non-verbal a reflectat tensiunea latentă dintre cei doi lideri, în ciuda politeții reci cu care aceștia își susțineau argumentele. Analizele lui Thomas Adamson pentru Associated Press și Doru Rădășav pentru Republica.ro evidențiază dinamica de putere dintre cei doi, tentativele președintelui american de a domina discuția și modul în care Macron, cu calm și încredere în sine, contracara argumentele acestuia.[5][6] În anumite momente, liderul francez a adoptat o abordare subtilă de tip „gentle parenting”, mai ales în privința contribuțiilor financiare europene pentru Ucraina,[7] dar și prin utilizarea limbii franceze, care subliniază rolul său de lingua franca în diplomație internațională de-a lungul secolelor.

În prezent, deși nu s-au realizat încă progrese concrete în contracararea simultană a agresiunii teritoriale rusești și a asaltului tranzacțional american, propulsat de dezinformare[8] asupra Ucrainei, Franța a convocat statele europene în ședință, alături de Canada, pentru a sublinia faptul că războiul condus de Trump nu este doar împotriva Ucrainei, ci și împotriva Europei și a Occidentului în ansamblu.

Într-un articol pentru “Le Monde”, Karl Schlögel subliniază faptul că Europa, în ciuda agresiunii continue a Rusiei, refuză să recunoască dimensiunea acestui conflict global și să-și asume pe deplin responsabilitatea pentru apărarea valorilor sale. Războiul nu este doar un conflict teritorial între Rusia și Ucraina, ci și un atac asupra unității și securității întregii Europe, cu scopul de a submina voința occidentală de a susține Ucraina și de a fragmenta Uniunea Europeană.[9]

Franța se află într-un tur de forță diplomatic, însă există câteva piese lipsă în această strategie. În cadrul unei strategii de echilibrare multilaterale, Franța ar putea invita Turcia în acest dialog de recalibrare, pentru a nu pierde suportul în regiunile Mării Negre și Orientului Mijlociu, în eventualitatea în care Rusia și-ar intensifica prezența agresivă în aceste zone. Este bine cunoscut că Turcia a fost întotdeauna mai atrasă de parteneriatele cu SUA și de apartenența la NATO, spre deosebire de relațiile cu UE, iar legăturile dintre Erdoğan și Putin sunt apropiate. Totuși, ignorarea acestui partener cheie în cadrul schimbărilor geopolitice regionale ar reprezenta o eroare.

Din punct de vedere economic, tarifele propuse de administrația Trump ar putea afecta sever relațiile dintre SUA, Canada, UE și Mexic. În acest context, Franța ar putea accelera căutarea unei soluții pentru extinderea comerțului între acești parteneri, soluție ce ar trebui să fie dezvoltată la nivelul Uniunii Europene. Această strategie ar avea ca scop consolidarea interdependenței economice și facilitarea dialogului între aceste state, pentru ale face mai reziliente într-o lume în care principalul lor partener de încredere devine imprevizibil și agresiv.

Visul politicii externe ale Chinei este aproape de realizare datorită schimbărilor aduse de administrația Trump. Drumurile Beijingului către Europa par acum mai deschise, în ciuda diferențelor de valori între cele două părți. Conform analizei cercetătoarei Katja Bego de la Chatham House, multe state europene intenționează să adopte strategii de hedging pentru a menține SUA responsabilă în îndeplinirea obligațiilor sale. Totuși, o apropiere mai mare de China ar putea slăbi competitivitatea Europei și ar submina poziția sa de putere normativă.[10]

Astfel, liderii europeni trebuie să evalueze cu atenție gravitatea acestei situații: este Europa pe cale de a deveni irelevantă în noile dinamici ale puterii globale sau poate să reziste acestui mandat al lui Trump și să spere într-un viitor președinte american care să refacă parteneriatul transatlantic?

CONCLUZIE

În final, Franța, sub conducerea lui Macron, își continuă activitatea diplomatică într-un context internațional provocator. Deși relațiile cu administrația Trump sunt frapante, Franța ar putea exploata oportunitățile emergente pentru a deschide un dialog precaut însă pragmatic cu actori precum Canada, Mexic, Turcia și China, care trebuie să depășească stadiul de hedging și să se concretizeze într-un răspuns rapid și clar, astfel încât Europa să nu rămână într-o poziție marginală pe noile coordonate ale schimbărilor geopolitice actuale.

Bibliografie:

1.   ***, (3 martie 2025). „French PM Bayrou Says France and Europe Must Stand up to Trump”, Reuters, www.reuters.com/world/french-pm-bayrou-says-france-europe-must-stand-up-trump-2025-01-20.
2. ***, (24februarie 2025). „Press Conference: Donald Trump and Emmanuel Macron of France Hold a Press Event - February 24, 2025”, Roll Call, rollcall.com/factbase/trump/transcript/donald-trump-press-conference-emmanuel-macron-france-february-24-2025.
3. ***, (25februarie2025 ). „Macron Corrects Trump Over Ukraine Payments: ‘No, to Be Frank, We Paid’”, Global News, YouTube, www.youtube.com/watch?v=3_6KclehE3Q.
4. ***, (26februarie2025). „Trump Rift Opens Floodgates of Disinformation on Ukraine”, France24, www.france24.com/en/live-news/20250226-trump-rift-opens-floodgates-of-disinformation-on-ukraine.
5. Adamson, T. (25 februarie 2025). „Relationship Between Macron and Trump Offers a Study in the Politics of Touch | AP News”, AP News, apnews.com/article/trump-macron-meeting-touch-relationship-0c6f9656f62632bae10e34989df4733c.
6. Bego, K. (28 februarie 2025). „Trump is pushing Europe and China closer together. Europe should tread carefully”, Chatham House, www.chathamhouse.org/2025/02/trump-pushing-europe-and-china-closer-together-europe-should-tread-carefully.
7. Brzozowski, A. (3martie2025 ). „Inches Towards Ukraine Peace Plan, but Only Baby Steps Away From US”, Euractiv,www.euractiv.com/section/politics/news/europe-inches-towards-ukraine-peace-plan-but-only-baby-steps-away-from-us.
8. Deconinck, C. (17februarie2025). „Macron’s Emergency European Defence Summit: Many EU Leaders Not Invited”, Brussels Signal, brusselssignal.eu/2025/02/macrons-emergency-european-defence-summit-many-eu-leaders-not-invited.
9.  Radosav, D. (27februarie2025). „David Și Goliat: Gânduri Despre Întâlnirea-confruntare Dintre Macron Și Trump”, Republica, republica.ro/david-si-goliat-ganduri-despre-intalnirea-confruntare-dintre-macron-si-trump.
10. Schlögel, K. (1martie 2025). „‘Europe Refuses to See That Vladimir Putin Is in Fact Waging a War Against It and Against the West’”, Le Monde.fr, www.lemonde.fr/en/opinion/article/2025/03/01/europe-refuses-to-see-that-vladimir-putin-is-in-fact-waging-a-war-against-it-and-against-the-west_6738693_23.html.