Polonia – Elevul Exemplu al NATO: O Strategie de Succes?

Autor: Caloianu Anamaria Florina

          Polonia continuă să surprindă, menținând relații solide cu administrația Trump, în ciuda tensiunilor iscate în raport cu blocul european. Încă de la începutul acestui an, experții în relații internaționale au subliniat rolul Poloniei drept principal motor al cupolei de apărare din Marea Baltică, precum și cel de stat fruntaș în ceea ce privește cheltuielile de apărare. În ciuda acestor aprecieri, Varșovia rămâne precaută și rezervată în fața tumultului politic intern generat de alegerile din luna mai a.c.

Pe plan intern, Donald Tusk a făcut promisiuni ambițioase, propunând un program amplu de reformă, care însă a întâmpinat numeroase obstacole. Planul său de a implementa 100 de schimbări în primele 100 de zile de guvernare a fost subminat nu doar de opoziție, ci și de tensiunile interne din cadrul coaliției de guvernare, precum și de un aparat administrativ încă marcat de clivaje și influențat de apropiați ai fostului regim pro-rus.[1]

În politica externă, Polonia și-a consolidat poziția, reușind o transformare remarcabilă prin preluarea temporară a leadership-ului european în confruntarea cu Kremlinul. Această ascensiune a avut loc într-un moment în care Germania era preocupată de alegeri, AfD câștiga teren, beneficiind de suportul mogulului tech, Elon Musk, iar Franța adopta o poziție incertă, Parisul rămânând reticent față de retorica agresivă a lui Trump.

Profesorul Matias Spektor a observat această schimbare treptată în discursul lui Trump, de la tranzacționalism la o atitudine pur agresivă, asemănătoare unei păsări de pradă.[2] Polonia, surprinzător de bine pregătită atât pentru răsuflarea Rusiei, cât și pentru virajul subit al Americii, a investit în propria înarmare și a adoptat legi privind combaterea dezinformării (un punct aparte iscându-se în privință acestora, prin maniera în care opoziția s-a folosit de ele pentru a ataca masurile lui Tusk).

Recent, întâlnirea de la Madrid a miniștrilor de externe din Germania, Franța, Italia, Polonia, Spania, Regatul Unit, precum și a Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate a reafirmat angajamentul acestora de a susține Ucraina financiar, militar, economic și nu numai, în contextul continuării agresiunii ruse, chiar și după ce Kievul a acceptat un armistițiu fără condiții prealabile.[3] În cadrul întâlnirii, a fost avansată propunerea unui nou val de sancțiuni, dispersând abordarea propusă în spațiul public de unii experți referitoare la activele rusești.

          Semnarea unui acord de aproape 2 miliarde de dolari,[4] prin care Statele Unite vor furniza sprijin logistic și instruire pentru sistemele de apărare Patriot achiziționate de Varșovia, subliniază atât eforturile Poloniei de consolidare a apărării, cât și reafirmarea rolului său de pilon al securității regionale. În paralel, discuțiile privind un viitor tratat de securitate cu Franța[5] sugerează că, deși Polonia rămâne ferm angajată față de Washington în materie de achiziții de apărare, este totodată deschisă către echipamentele franceze – un subiect sensibil în relațiile bilaterale.[6]

          Într-un poll realizat de Politico.com,[7] candidatul propus de Platforma Civică, Rafał Trzaskowski, se află în frunte, urmat de Karol Nawrocki din partea partidului Lege și Justiție și Sławomir Jerzy Mentzen, restul candidaților situându-se la 5% sau chiar mai puțin.

Rafał Trzaskowski a declarat, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanții Camerei de Comerț Polono-Americane, că loialitatea Varșoviei nu este influențată de schimbările aduse de administrația prezidențială, ci este profund legată de contribuția companiilor americane la economia Poloniei în ultimele trei decenii și de relația strânsă cu Statele Unite. Discursul său poate fi interpretat ca o încercare de a echilibra așteptările atât pe plan extern, cât și intern, în contextul diviziunilor din opinia publică privind adevăratul partener strategic al Poloniei în perioade de criză. Trzaskowski rămâne fidel poziției conform căreia există o sinergie completă între UE, Polonia și SUA: „Rolul nostru de lider în UE ne întărește parteneriatul cu SUA, iar credibilitatea noastră în fața SUA ne consolidează poziția în UE.”[8]

Între Rafał Trzaskowski și Karol Nawrocki există atât puncte comune, cât și diferențe esențiale. Ambii împărtășesc, alături de administrația Trump, scepticismul privind o aderare imediată a Ucrainei la NATO. Totuși, Nawrocki consideră că integrarea Kievului în NATO și UE nu este realistă pe termen scurt și critică guvernul Tusk pentru lipsa de influență în negocieri,[9] în timp ce Trzaskowski susține ferm că Ucraina aparține Europei și NATO, subliniind că Polonia trebuie să joace un rol activ în acest proces.[10]

Sławomir Mentzen se diferențiază de ceilalți doi prin abordarea sa anti-establishment și prin viziunea sa mai radicală asupra politicii. În timp ce Trzaskowski  și Nawrocki sunt asociați cu sistemul politic tradițional, Mentzen reprezintă o voce de protest față de status quo-ul politic din Polonia.[11] În contrast cu ceilalți, care sunt mai concentrati pe negocierea și menținerea unui echilibru în interiorul structurilor politice existente, Mentzen vizează o ruptură mai mare cu acest sistem și susține o politică mai populistă și mai directă. De asemenea, el adoptă o poziție mai critică față de influențele externe, cum ar fi Uniunea Europeană și politica internațională, subliniind nevoia de a proteja suveranitatea Poloniei.

Concluzii:

În urma alegerilor prezidențiale, Polonia ar putea adopta o poziționare mai curajoasă pe plan internațional. Totuși, poziția sa geografică o va menține sub radarul Rusiei, iar noua avangardă europeană, condusă de Franța, nu va fi capabilă să răspundă pe deplin cerințelor Poloniei.

Din acest motiv, continuarea relațiilor cu SUA, chiar și într-o formă ce ar putea părea subordonată, ar putea oferi Poloniei garanțiile necesare pentru a face față incertitudinilor viitoare. Într-un scenariu ideal, supraviețuirea mandatului lui Trump și schimbările pe care acesta le-ar aduce în politica externă a Americii ar putea ajuta Polonia să își ajusteze poziția strategică.

Bibliografie:

1. *** „POLITICO Poll of Polls — Polish Polls, Trends and Election News for Poland”, POLITICO, 27 Februarie 2025, www.politico.eu/europe-poll-of-polls/poland.
2. *** „'Turning Point’ Treaty With France Almost Ready, Poland’s Tusk Says”, Telewizja Polska S.A, 27 Martie 2025, tvpworld.com/85843110/turning-point-treaty-with-france-almost-ready-polands-tusk-says.
3. *** „US Investment a Key Pillar of Poland’s Security: Warsaw Mayor”, PolskieRadio.pl, www.polskieradio.pl/395/7784/Artykul/3501796,us-investment-a-key-pillar-of-polands-security%C2%A0warsaw-mayor.
4. Agata Pyka, „Poland Signs $2bn Air Defence Deal With US”, Notes From Poland, 1 Aprilie 2025, notesfrompoland.com/2025/04/01/poland-signs-2bn-air-defence-deal-with-us.
5. Aleksandra Krzysztoszek, „PiS Candidate Backs Trump: No NATO Membership for Ukraine”, Euractiv, 14 Februarie 2025, www.euractiv.com/section/politics/news/pis-candidate-backs-trump-no-nato-membership-for-ukraine.
6. Jo Harper, „Poland and France to Sign ‘Break through’ Security Treaty”, Anadolu Agency, 27 Martie 2025, www.aa.com.tr/en/europe/poland-and-france-to-sign-breakthrough-security-treaty/3521854.
7. Michał Płociński, „Duopol PO–PiS Zakończy Nie Sławomir Mentzen, Ale Donald Trump I Sytuacja Międzynarodowa - rp.pl”, Rzeczpospolita, 27 Martie 2025, www.rp.pl/komentarze/art42014221-michal-plocinski-duopol-po-pis-zakonczy-nie-slawomir-mentzen-ale-donald-trump-i-sytuacja-miedzynarodowa.
8. Michal Kukawski, „Polish Internet Is Full of Pro-Russian Propaganda and Poland Seems Helpless”, Veridica.ro, 12 August 2024, www.veridica.ro/en/opinions/polish-internet-is-full-of-pro-russian-propaganda-and-poland-seems-helpless.
9. Matias Spektor, „The Limits of Trump’s Hardball Diplomacy: Why the Western Hemisphere Is Turning Away From America and Toward China”, Foreign Affairs, 1 Aprilie 2025, www.foreignaffairs.com/united-states/limits-trumps-hardball-diplomacy.
10. Ministère de l’Europe et des Affaires étrangères, „Joint Declaration by the Foreign Ministers of Germany, France, Italy, Poland, Spain, the United Kingdom as Well as the High Representative of the European Union for Foreign Affairs and Security Policy in Madrid (31 March 2025)”, France Diplomacy - Ministry for Europe and Foreign Affairs, www.diplomatie.gouv.fr/en/country-files/ukraine/news/article/joint-declaration-by-the-foreign-ministers-of-germany-france-italy-poland-spain-283444.