„Germany is back” : provocările noii coaliții în domeniul apărării

Autor: Caloianu Anamaria Florina

În data de 9 aprilie a.c., partidele politice CDU, CSU și SPD și-au anunțat acordul pentru coaliție, acesta urmând să fie adoptat de către comitetele relevante ale acestora, iar pasul final pentru noua conducere germană este alegerea cancelarului, programată la începutul lunii mai a.c. Conform preambulului, prioritățile noului guvern vor include teme interne precum șomajul, datoria publică și schimbările demografice, alături de angajamentul pentru continuarea programului de dezvoltare a estului țării.^[1] Totodată, coaliția își asumă adoptarea unor măsuri mai puțin populare, precum majorarea taxelor și eliminarea subvențiilor, în vederea consolidării financiare și a creșterii capacității de economisire a statului.^[2]

O premieră pentru această coaliție, pe lângă termenul rapid de constituire, este faptul că SPD a renunțat la promisiunea făcută în campanie privind reducerea datoriei publice, având acum în vedere solicitarea unor împrumuturi semnificative pentru infrastructură și apărare. Împărțirea ministerelor este echilibrată pe plan intern, respectând promisiunile din campanie ale CDU/CSU în domeniile economiei și energiei, transporturilor și digitalizării, în timp ce SPD își consolidează poziția în ministerele Finanțelor, Justiției, Muncii etc. Va fi de interes să urmărim coordonarea dintre Ministerul Afacerilor Externe, condus de CDU, și Ministerul Apărării, condus de SPD. Astfel, viitorul ministru de externe (poziție aflată încă în negocieri, cu nume precum Johann Wadephul, David McAllister vehiculate până în prezent^[3]) și Boris Pistorius vor fi în fruntea strategiilor de apărare ale Germaniei și a rolului statului în securitatea europeană și globală.

Noua coalitie își propune concomitent să înainteze un proiect pentru un acord liber cu Statele Unite,^[4] concomitent cu găsirea de răspunsuri cu privire la deschiderea față de China, pe fundalul tensiunilor economice cu partenerul de peste ocean, fiind numită o comisie expert pentru elaborarea strategiei pentru China, sub principiul “de-risking.”^[5]

În plan extern, coaliția trebuie să abordeze multiple probleme nerezolvate, începând cu stabilirea rolului Germaniei în cadrul noii arhitecturi de securitate europeană. De asemenea, este necesară o repoziționare față de Statele Unite, în special în relația cu administrația Trump, care a avut o atitudine critică față de Germania pe teme precum tarifele pentru industria auto, conflictul ucrainean și posibilitatea trimiterii de trupe pentru menținerea păcii, precum și implicarea în negocierile internaționale. Alte provocări includ combaterea influențelor externe asupra politicii interne, participarea la formate extinse ce includ și state din Uniunea Europeană, precum și definirea unei viziuni clare asupra cheltuielilor de apărare și autonomiei strategice a Europei.

Deja se resimt tensiuni la nivelul politicii externe datorită fragmentării pe linii de partid; într-un interviu TV, Merz a reiterat sprijinul pentru trimiterea de rachete de croazieră Taurus cu rază lungă de acțiune în Ucraina, în coordonare cu partenerii europeni.  Din partea SPD, Boris Pistorius, a declarat: „Niciodată nu am spus că sunt de acord cu asta”,^[6] într-un eveniment SPD la Hannover, avertizând că există „multe argumente bune” împotriva livrării și a pus sub semnul întrebării fezabilitatea unei aliniere europene.

În domeniul apărării, Forțele Armate Germane nu sunt încă pregătite pentru un rol de lider în securitatea europeană, existând tensiuni în cadrul coaliției cu privire la serviciul militar. CDU/CSU susțin reintroducerea recrutării generale, în timp ce SPD continuă să apere serviciul bazat pe voluntariat.^[7]  Friedrich Merz introduce adaptarea exemplului suedez, ^[8] conform căruia un chestionar ar fi trimis tuturor tinerilor de 18 ani într-un anumit an, răspunsul fiind obligatoriu pentru bărbați și voluntar pentru femei. Acesta include întrebări despre starea fizică și disponibilitatea de a servi în armată, iar răspunsurile ar ajuta la determinarea celor care vor fi invitați să participe la o examinare fizică militară. ^[9]

Pe lângă aceste divergențe, există o problemă deosebit de urgentă: suspendarea recrutării generale, care, deși ar fi susținută de către ministrul Apărării, Boris Pistorius, ar necesita o majoritate de două treimi atât în Bundestag, cât și în Bundesrat (camera superioară a parlamentului), iar în componența politică actuală, acest lucru pare puțin probabil;^[10] pe lângă această provocare, o astfel de măsură riscă răsturnarea/anularea măsurii de către Curtea Constituțională Federală.

Potrivit unui studiu realizat în 2022 de cercetătorul Sebastian Jäckle, care analizează percepția asupra recrutării generale în rândul electoratului fiecărui partid, au fost evidențiate mai multe tendințe, inclusiv clivajul așteptat între generații – cu un sprijin mai mare din partea celor mai în vârstă, comparativ cu generația tânără: în cadrul electoratului CDU/CSU se remarcă o rată crescută în favoarea serviciului militar obligatoriu,^[11] în timp ce în rândul electoratului FDP și Stânga resping ferm această variant. Datele respective reprezintă un punct de pornire, însă este cert că acestea au suferit schimbări luând în considerare războiul de uzură din Ucraina și criza de încredere generată de administrația Trump.

În ceea ce privește producția de sisteme de apărare, vedeta rămâne Gepard, un sistem antiaerian autonom, capabil să neutralizeze ținte aflate la distanțe considerabile. Deși este un echipament mai vechi, performanțele sale rămân remarcabile datorită dotării cu radarul de căutare în bandă S, care permite detecția până la 15 kilometri,^[12] precum și cu radarul de urmărire în bandă Ku, ce asigură identificarea și angajarea precisă a țintelor, fiind astfel extrem de eficient împotriva dronelor.^[13] Recent, Germania a livrat încă trei astfel de sisteme Gepard Ucrainei, împreună cu 30.000 de proiectile,^[14] în cadrul sprijinului militar acordat în mod constant.

Sistemul IRIS-T (sistem de rachete antiaeriene cu rază medie) și-a demonstrat utilitatea în Ucraina pentru protejarea infrastructurii critice și civile de bombardamentele aeriene constante ale Rusiei.^[15] Germania a efectuat o nouă livrare de sisteme IRIS-T la mijlocul lunii martie, consolidând apărarea aeriană a Ucrainei. Sistemul rămâne esențial în protejarea infrastructurii împotriva atacurilor ruse, iar semnarea memorandumului din martie sugerează că vor urma și alte livrări.

Au apărut critici din partea soldaților ucraineni privind fiabilitatea unor arme furnizate de Germania, în special în condiții de luptă intensă, conform unor documente interne citate de Der Spiegel: obuzierul autopropulsat Panzerhaubitze 2000, deși considerat precis și performant, este extrem de sensibil la uzură și greu de întreținut pe front,^[16] iar tancurile Leopard 1A5, o variantă mai veche, sunt folosite mai degrabă ca artilerie improvizată din cauza protecției insuficiente pentru luptă directă.^[17] În schimb, modelul modern Leopard 2A6 oferă o putere de foc superioară și blindaj solid, dar necesită mentenanță frecventă, ceea ce îl face greu de operat în apropierea liniei frontului.^[18]

Asociația Federală a Industriei Germane de Securitate și Apărare (BDSV) are o propunere inedită, pornind de la contextul angajamentului noii guvernări de a continua să crească semnificativ bugetul pentru apărare:^[19] a propus recent ideea de a redirecționa capacitățile de producție ale sectorului auto german, celebru dar aflat în dificultate, pentru a depăși blocajele de producție.^[20]

Concluzii

În concluzie, noua coaliție guvernamentală din Germania se confruntă cu provocări majore atât pe plan intern, cât și extern, în special în domeniul apărării și al securității. Deși există un angajament clar de a sprijini Ucraina și de a crește bugetul pentru apărare, divergențele interne între partide, cum ar fi CDU/CSU și SPD, în privința serviciului militar obligatoriu și a eficienței echipamentelor militare, creează noi obstacole în implementarea unor politici coerente.

Bibliografie:

1. ***, „Defence Industry Is Satisfied With the Coalition Agreement - Marineforum”, Marine Forum, 10 Aprilie 2025, marineforum.online/en/armaments-industry-is-satisfied-with-the-coalition-agreement.
2. ”‘Germany Is Back on Track’: Chancellor-in-waiting Merz’s Message for Trump | DW News”, YouTube, 9 Aprilie 2025, www.youtube.com/watch?v=hwmIce-looE.
3.  “Preamble”, Website of the Federal Government | Bundesregierung, www.bundesregierung.de/breg-en/federal-government/preamble-449128.
4. Brahy, Jérôme, „How The 60-year-old German-made Gepard Anti-aircraft Gun Keeps Frustrating Russia’s Aerial Warfare in Ukraine”, 30 Ianuarie 2025, armyrecognition.com/focus-analysis-conflicts/army/conflicts-in-the-world/russia-ukraine-war-2022/how-the-60-year-old-german-made-gepard-anti-aircraft-gun-keeps-frustrating-russias-aerial-warfare-in-ukraine.

1. Connor, Richard, Timothy Jones, „Germany: CDU/CSU and SPD Announce Coalition Government Deal”, dw.com, 9 Aprilie 2025, www.dw.com/en/germany-cdu-csu-and-spd-announce-coalition-government-deal/live-72180120.
2. Daly, Jess, „Why The German IRIS-T Air Defense System Is Critical for Ukraine”, UNITED24 Media, 19 Mar. 2025, united24media.com/war-in-ukraine/why-the-german-iris-t-air-defense-system-is-critical-for-ukraine-6796.
3. Hoffmann, Sonja, Alexander Kiefner, Sebastian Schrag, Julia Sitter (née Kersjes), Sabine Kueper, „Coalition Agreement Published – What Can German Companies Expect?”, White & Case LLP International Law Firm, Global Law Practice, 10 Aprilie 2025, www.whitecase.com/insight-alert/coalition-agreement-published-what-can-german-companies-expect.
4. Höller, Linus, „Defense Companies Jack up Germany’s Auto Industry to Make Weapons Fast”, Defense News, 10 Martie 2025, www.defensenews.com/global/europe/2025/03/10/defense-companies-jack-up-germanys-auto-industry-to-make-weapons-fast.
5. Jäckle, Sebastian, „Conscription Reloaded? The Debate About Compulsory Service in Germany in 2022 and the Peoples’ Attitudes Towards It”, Statistics Politics and Policy, vol. 14, no. 1, Februarie 2023, pp. 78–84, https://doi.org/10.1515/spp-2022-0020.
6. Lunday, Chris, „Germany’s New Coalition Partners Are Already Disagreeing — Over What They Just Agreed”, POLITICO, 15 Aprilie 2025, www.politico.eu/article/germany-next-government-coalition-disagree-cdu-spd-friedrich-merz.
7. Saballa, Joe, „Ukrainian Troops Criticize ‘Unreliable’ German Weapons: Report”, The Defense Post, 14 Aprilie 2025, thedefensepost.com/2025/04/14/ukrainian-troops-german-weapons.
8. Schlie, Ulrich, „OPINION - Germany’s Defense Awakening: Perspectives of Bundeswehr”, Anadolu Agency, 12 Aprilie 2025, www.aa.com.tr/en/europe/opinion-germanys-defense-awakening-perspectives-of-bundeswehr/3538582.
9. Stole, Bryn, „Germany’s coalition deal is heavy on details, but mum on ministers”, Euractiv, 11 Aprilie 2025, www.euractiv.com/section/politics/news/germanys-coalition-deal-is-heavy-on-details-but-mum-on-ministers.
10. Werkhäuser, Nina,  „Germany: No Return to Compulsory Military Service”, dw.com, 15 Aprilie 2025, www.dw.com/en/germany-no-return-to-compulsory-military-service/a-72213817.