- Directorul Institutului de analiză și managament politic al Ucrainei, Ruslan Bortnik, a declarat că efectele înăspririi retoricii și competiției electorale pot fi nocive pentru Ucraina pe termen lung: “orice destabilizare în Ucraina, orice falsificare a alegerilor sau formarea în mod nedemocratic a unor organe de putere în Ucraina” va permite Rusiei să revină puternic în viața internă a țării.
- În perioada electorală, s-au primit până acum la Ministerul de Interne al Ucrainei 2.786 plângeri privind producerea unor infracțiuni conexe procesului electoral.
- Mai mulți candidați au semnat “Memorandumul privind desfășurarea de alegeri cinstite”: Iulia Timoșenko, Volorimir Zelenski, Anatol Grițenko, Alexandr Șevcenko, Ruslan Koșulinski, Viktor Bondar, Oleg Liașko, Alexandr Vilkul, Vitalii Skoțik.
- La Kiev a fost înființată o platformă civică de tip confederativ, “Ne apărăm votul”, care va monitoriza încălcările și infracțiunile electorale din ziua votării. La platformă au aderat asociații precum Uniunea Panucraineană, Blocpostul anticorupție, Forța spiritului ucrainean, Institutul de Strategii Politice, Mișcarea comunităților teritoriale etc. În cadrul acesteia vor activa în ziua votului (31 martie) grupe mobile de observatori, dispuse pe întreg teritoriul Ucrainei.
- În structurile militare ale armatei ucrainene dislocate în raioanele de est a fost inițiat proiectul “Votează! Noi te acoperim!”, al cărui scop îl reprezintă mobilizarea cetățenilor ucraineni pentru a participa masiv la alegeri. Potrivit organizatorilor, obiectivul proiectului este cea de a aminti ucrainenilor că “alegerile reprezintă și ele un front, un război împotriva lui Putin”.
- Directorul Grupului ucrainean de consultață politică Razumkov, Dmitri Razumkov, care este și analist politic în echipa electorală a candidatului Volodimir Zelenski, a declarat că echipa electorală a candidatului Zelenski se așteaptă și în continuare la o “campanie murdară” împotriva acestuia, bazată pe falsificări, utilizarea tehnologiilor negre, cumpărarea de voturi, utilizarea resurselor administrative din partea candidatului puterii etc. Potrivit analistului, Zelenski este singurul candidat care poate schimba actualul sistem corupt al puterii din Ucraina. Alte declarații: Zelenski condamnă întregul sistem politic ucrainean actual, atât puterea cât și opoziția. Pentru că Zelenski și echipa sa au fost atacați permanent în ultimele 15 zile, ratingul acestuia a crescut cu cca 30% față de decembrie 2018... Problema limbii ruse și al altor limbi nu este una cheie pentru societate... În Programul lui Zelenski au fost introduse propuneri formulate de cetățenii Ucrainei, practic acesta a fost scris de către cetățeni. O bază electorală de sprijin caracteristică lui Zelenski ar reprezenta-o tinerii, cetățenii anti-sistem (cca 10%), dezamăgiții altor candidați, precum și cetățeni din numeroase categorii sociale, din toate sferele, de toate categoriile, de toate vârstele, din toate regiunile etc. În ultimele luni, numărul tinerilor care au decis să participe la alegeri a crescut de la 23% la 39%. Echipa lui Zelenski are cca 500.000 de simpatizanți care participă “gratuit și sincer” la campania electorală, în toate regiunile.
- Potrivit unor experți ucraineni, “deși numeroși contracandiați încearcă să îl prezinte pe Volodimir Zelenski drept un candidat pro-rus, marea majoritate a cetățenilor care îl susțin nu se îndoiesc de patriotismul acestuia”. Viktor Rujinski, politolog: Zelenski a sprijinit financiar armata ucraineană, a susținut gratuit concerte în zona de operații din Donbass, a sprijinit în spațiul public luptătorii ucraineni din Donbass etc. Potrivit acestui analist, Zelenski este departe de a putea fi apreciat drept un candidat pro-rus, întrucât se pronunță pentru integritatea teritorială a Ucrainei, pentru revenirea Donbass-ului la Ucraina, face parte din grupul de candidați care se pronunță pentru soluționarea conflictului din Donbass pe cale militară (Timoșenko, Poroșenko, Zelenski etc) și, mai mult, sprijină vectorul integrării Ucrainei în UE și NATO. Concluzia expertului: prezentându-l ca pe un candidat pro-rus, contracandidații săi îi ridică ratingul în zona de est și sud (locuite compact de minoritatea rusă), fără a-l slăbi pe cel pe care Zelenski îl are deja în regiunile din centrul și vestul țării.
- Într-un document privind respectarea drepturilor omului în Ucraina, Departamentul de Stat al SUA numește organizațiile C14 și “Corpul Național” (care a declanșat recent ostilitățile publice împotriva lui Petro Poroșenko, pe care îl acuză de patronarea unui regim corupt) din Ucraina drept “grupări ale urii”. Potrivit acestui raport, faptul că Guvernul Ucrainei a acordat granturi sau chiar a colaborat cu aceste organizații nu este de bun augur pentru viitorul democrației în Ucraina. Cele două organizații naționaliste au atacat tabere de romi, au arestat în mod independent persoane pe care le suspectau că ar colabora cu organizațiile teroriste din Donbas, au organizat atacuri împotriva unor jurnaliști etc. Liderul grupării “Corpul Național”, deputatul Andrei Bilețski, a declarat că organizația sa va continua acțiunile de protest împotriva președintelui/candidatului Petro Poroșenko.
- Potrivit directorului Centrului analitic “Al treilea sector”, Andrei Zolotarev, electoratul lui Zelenski este instabil și fluctuant, iar cel mai disciplinat electorat este cel al candidaților Alexandru Vilkul și Iurii Boiko. Acesta apreciză că într-un clasament al încrederii cetățenilor ar conduce V. Zelenski (43%) și Timoșenko (28%); Anatolii Grițenko nu poate ajunge în turul al doilea din cauza ratingului său relativ modest (în pofida menținerii sale în grupul liderilor cursei electorale, popularitatea acestuia nu se ridică peste 10%).
- Candidatul Oleg Liașko a declarat că, spre deosebire de ceilalți candidați, care numai promit, el este capabil să își pună în practică promisiunile. Acesta a finanțat recent repararea unei școli în Zastavna, regiunea Cernăuți (reparațiile au costat cca 8 milioane grivne). El s-a pronunțat pentru schimbarea radicală a modului de a se face politică în Ucraina.
- În cadrul unei reuniuni cu alegătorii la Cernigov, candidatul Petro Poroșenko a declarat că Ucraina reprezintă o destinație atractivă pentru investitori. Acesta a menționat că are un program complex de combatere a sărăciei, evidențiind că în ultimii 5 ani Ucraina s-a ridicat de la locul 153 pe locul 71 în ierarhia Băncii Mondiale privind investițiile.
- Candidatul Alexandr Vilkul a declarat că are un plan complex privind “noua industrializare a Ucrainei”, pe baza căruia vor fi generate numeroase locuri de muncă pentru Ucraina.
- Candidatul Iulia Timoșenko a promis micșorarea poverii fiscale pentru întreprinzători, acordarea de credite pentru întreprinzători cu dobânzi mai mici de 3% anual și implementarea unui program de revenire în țară a tinerilor care au emigrat din Ucraina.
- Serghei Taruta a declarat că are un plan de dezvoltare pe 10 ani a sectorului energetic, bazat pe modernizarea tehnologiei și acordarea de credite ieftine pentru reluarea producției la unitățile de profil din țară.
- Poziționarea candidaților la prezidențiale despre problema lingvistică din Ucraina (analiză publicată de cotidianul de limba română “Libertatea cuvântului”): În această săptămână au avut loc discuții aprinse în Rada Supremă pe marginea proiectului legii cu privire la limba ucraineană. Ca și în precedentele campanii electorale, problema lingvistică rămâne un subiect predilect în retorica candidaților la prezidențialele din martie 2019. Pentru Petro Poroșenko, cel mai reprezentativ slogan electoral din actuala campanie rămâne „Armata! Credința! Limba!”. Poroșenko mizează pe coarda sensibilă și patriotică a electoratului naționalist. Astfel (potrivit publicației citate), controversatul proiect de lege „Cu privire la asigurarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat” are toate șansele să fie adoptat până la scrutinul din martie, având în vedere că Poroșenko deține majoritatea parlamentară din Rada Supremă. Programul electoral al lui Poroșenko la alegerile prezidențiale din 2014 garanta utilizarea liberă a limbii de stat și a limbilor minorităților naționale: „A trăi liber înseamnă a folosi liber limba maternă. Mă ghidez după articolul 10 al Constituției, care definește limba ucraineană ca limbă de stat, dar subliniază în mod special drepturile limbii ruse și garantează dezvoltarea liberă a tuturor limbilor”. Problema lingvistică este abordată și de candidații din tabăra naționaliștilor. Candidatul formațiunii Svoboda, Ruslan Koșulinski, promite să „asigure limbii ucrainene statutul real al limbii de stat”. În acest scop el intenționează să oblige toți funcționarii publici să vorbească la locul de muncă numai în limba ucraineană și să introducă un examen lingvistic obligatoriu pentru toți funcționarii și candidații pentru funcțiile publice. Reprezentantul partidului Narodnyi Ruh (Mișcarea Populară), Viktor Krivenko, este și mai radical. El dorește introducerea de teste obligatorii privind cunoașterea limbii de stat pentru toți candidații la posturi ce țin de sfera publică, inclusiv în firmele private. De menționat că din programele candidaților care se bazează pe voturile foștilor simpatizanți ai Partidului Regiunilor a dispărut sloganul „protejarea limbii ruse”. În programul lui Iuri Boiko (“Platforma de Opoziție – Pentru Viață”) nu se menționează chestiunea lingvistică. În programul electoral al lui Oleksandr Vilkul (“Blocul de Opoziție”) se precizează că limba de stat trebuie să fie ucraineana, dar consiliile regionale vor avea dreptul de a introduce în regiunile lor a doua limbă oficială. Anatol Grițenko (Poziția Civică) promite să nu permită discriminări lingvistice. În plus, candidatul consideră că „limitarea și sancțiunile” nu ar trebui să devină factorii decisivi care să asigure dezvoltarea limbii ucrainene, ci acest lucru ar trebui realizat prin stimulare și motivare. Alţi candidați înscriși în cursa pentru câștigarea postului de șef de stat sunt mai rezervați cu privire la problema lingvistică. Acest subiect lipsește din programele lui Volodimir Zelenski și Iulia Timoșenko. În precedentele campanii electorale, Iulia Timoșenko promitea „limbii ruse și limbilor minorităților naționale statutul de limbi oficiale în regiunile în care acest lucru este solicitat de majoritatea covârșitoare a cetățenilor”.
