Criză politică în Bosnia și Herțegovina
Dorin Melnic
Recent, la 26 februarie a.c., Curtea de Stat din Bosnia și Herțegovina a dat un verdict de gradul I împotriva liderului sârb bosniac Milorad Dodik, condamnându-l la un an de închisoare și interzicându-i participarea la orice activitate politică timp de șase ani pe fondul unui caz de mare profil care a stârnit tensiuni reînnoite în țara din Balcanii de Vest.
Judecătorii l-au găsit pe Dodik, președintele entității cu majoritate sârbă Republica Srpska (RS) și al partidului eurosceptic Alianța Social Democraților Independenți (ASDI), vinovat de conduită criminală pentru sfidarea deciziilor Înaltului Reprezentant al comunității internaționale în BiH, diplomatul german Christian Schmidt.
În Bosnia și Herțegovina, Înaltul Reprezentant acționează ca arbitru-șef în disputele importante și este personajul cheie care supraveghează punerea în aplicare a Acordului de la Dayton, semnat pe 14 decembrie 1995 pentru a opri războiul din țară, care a început în 1992 în timpul dizolvării fostei Iugoslavii, fiind considerat cel mai sângeros conflict de pe pământ european de la al Doilea Război Mondial.
Acordul de pace, care acționează și ca o Constituție a țării, a împărțit noul stat în două entități administrative principale: Republica Srpska / RS (cu majoritate sârbă) și Federația Bosnia și Herțegovina / FBiH.
În 2023, Dodik a dorit implementarea a două legi adoptate de Adunarea Națională a RS – parlamentul entității – legate de prevenirea punerii în aplicare a deciziilor Curții Constituționale la nivel de stat și modificări ulterioare ale legislației RS, ambele legi fiind imediat blocate de către Schmidt.
Ca răspuns la sentință, Adunarea Națională a RS a adoptat în aceeași zi un document prin care respinge hotărârea instanței și autoritatea diplomatului german, în baza faptului că acesta nu a fost însărcinat să își desfășoare activitatea în baza unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU. În plus, a semnat și un proiect de lege menit să împiedice instituțiile judiciare de la Sarajevo să își exercite suveranitatea în această parte a Bosniei. La rândul său, avocatul lui Dodik a precizat că va contesta decizia.
Aleksandar Vučić, președintele Serbiei, a efectuat o deplasare pe 27 februarie la Banja Luka, cel mai mare oraș al RS, alăturându-se unei demonstrații de solidaritate cu liderul condamnat.
,,Verdictul instanței a fost îndreptat împotriva Republicii Srpska și a națiunii sârbe. Sunt aici pentru a transmite mesajul că Serbia este alături de voi!’’, a declarat Vučić.
Bosnia și Herțegovina, o țară de aproximativ trei milioane de locuitori, este un candidat oficial la aderarea la Uniunea Europeană din 2022 și trebuie să întreprindă o serie de reforme politice și economice pentru a deveni membru cu drepturi depline al blocului.
După condamnarea lui Dodik, Bruxelles-ul a cerut tuturor părților ,,să se abțină și să renunțe la retorica și acțiunile provocatoare, cum ar fi punerea sub semnul întrebării a ordinii constituționale, unității și integrității teritoriale a țării’’, a informat agenția de știri Reuters.
Departamentul de Stat al Statelor Unite a criticat decizia RS de a sfida conducerea de la Sarajevo și și-a reafirmat susținerea față de prevederile adoptate la Acordul de la Dayton.
,,Ne opunem ferm oricăror acțiuni ale liderilor locali care ar submina securitatea și stabilitatea Bosniei și a Herțegovinei. Decizia Curții de Stat este cât se poate de corectă’’, a declarat purtătorul de cuvânt Tammy Bruce.
În săptămânile și lunile următoare, doi factori sunt susceptibili de a modela situația și, de asemenea, viitorul lui Dodik: Curtea de Stat din Bosnia și Herțegovina și baza de putere a liderului RS.
Dacă Camera de Apel respinge constestațiile aduse și reafirmă sentința, autoritatea lui Dodik se va prăbuși, iar asta va marca un nou impas în relațiile dintre RS și instituțiile la nivel de stat bosniac.
Totuși, dacă instanța va anula hotărârea – inclusiv din cauza potențialei presiuni externe, pentru a se evita adâncirea actualei crize politice din țară – Dodik ar ieși victorios și s-ar simți încurajat în a-și exercita în continuare politica ultranaționalistă sârbă, îngreunând în special parcursul pro-european al Bosniei.
Mai mult, ca și în cazul altor conducători de lungă durată, semnele slăbiciunii politice ale lui Dodik (care deține funcția de lider al RS din 2010) pot încuraja ambițiile personale ale protejaților săi sau ale asociaților apropiați de înlocuire a acestuia în viața politică a RS. Nu ar fi surprinzător dacă mizele în cadrul ASDI vor crește.
