Germania analizează reintroducerea serviciului militar obligatoriu
Autor: Dorin Melnic
Conservatorii germani, care urmează să conducă următorul guvern, au susținut recent că țara ar trebui să reintroducă rapid serviciul militar obligatoriu.
Friedrich Merz, liderul CDU/CSU (o alianță de centru-dreapta formată din partidele Uniunea Creștin-Democrată și Uniunea Creștin-Socială din Bavaria), care a triumfat la alegerile federale de pe 23 februarie a.c., a susținut că, în epoca președintelui american Donald Trump, Europa va trebui să se ocupe mai intens de propria sa securitate.
Purtătorul de cuvânt al politicii de apărare al acestei alianțe, Florian Hahn, a declarat pentru cotidianul Bild că ,,suspendarea recrutării în serviciul Germaniei nu se mai potrivește situației actuale de amenințare’’.
,,Primii recruți vor trebui să treacă prin porțile cazărmilor în 2025’’, a spus Hahn. ,,Nu putem sta pe loc și să privim cum lumea din jurul nostru devine din ce în ce mai nesigură’’.
Temerile cu privire la potențialul militar al NATO au crescut pe ,,bătrânul continent’’, mai ales după ce Trump a refuzat să-și afirme sprijinul pentru Ucraina în războiul de apărare al acesteia purtat împotriva Federației Ruse, schimbând consensul occidental din ultimii ani.
Merz a promis că, odată ce ajunge la conducerea țării, va renunța la o serie de politici ale fostului cancelar CDU Angela Merkel, inclusiv cu privire la migrație, dar va și aboli decizia ei din 2011 de a suspenda serviciul militar obligatoriu.
Sugestia sa favorizează reintroducerea unui an obligatoriu în care tinerii germani să poată efectua fie serviciul militar, fie muncă în folosul comunității.
,,Avem nevoie de un personal mai mare în forțele armate, a precizat Merz. ,,Nu pot să precizez acum niciun număr, dar nu ne descurcăm la nivelul actual și doar acționând pas cu pas ne putem obține independența față de Statele Unite’’.
Fostul ministru de externe al Partidului Verzilor, Joschka Fischer, s-a alăturat vocilor care au cerut adoptarea proiectului, indicând că:,,Odată am militat pentru abolire, acum văd că este o greșeală care trebuie corectată’’.
Cu toate acestea, nu este clar cum se vor desfășura dezbaterile privind serviciul militar obligatoriu pe măsură ce următorul guvern de coaliție al Germaniei este în formare. Partidul Social-Democrat (SPD) de centru stânga a încercat, de asemenea, să vină cu inițiative pentru a extinde forțele armate germane, dar nu a făcut apel la aceleași măsuri ca și CDU/CSU.
Ministrul federal al Apărării și membru SPD, Boris Pistorius, pare sceptic cu privire la o revenire rapidă la recrutarea generală. ,,Nu avem barăci suficient de mari pentru a găzdui pe toți recruții timp de un an întreg’’, a subliniat ministrul.
Anul trecut, Pistorius a venit cu un concept numit ,,Noul Serviciu Militar’’, care se bazează pe înrolarea voluntară, dar care permite întăriri obligatorii dacă este necesar. Deși nu a fost implementat din cauza lipsei de sprijin din partea partenerilor de coaliție, propunerea sa evidențiază necesitatea ca tinerii fie să completeze formularele de pregătire la împlinirea vârstei de 18 ani, fie să participe la programurile de recrutare atunci când sunt convocați.
Discursul politic cu privire la implementarea proiectului pare să-i dezbine pe cei care se tem de ramificațiile personalului militar inadecvat asupra securității naționale și internaționale și deopotrivă pe cei preocupați de libertățile personale și de problemele practice de implementare asociate serviciului militar obligatoriu. În special, liderii partidelor de opoziție, inclusiv Alice Weidel de la Alternative für Deutschland (AfD), au susținut propuneri de prelungire a duratei obligatorii a serviciului, contracarând criticile actuale împotriva structurii voluntare existente cu afirmații de inadecvare națională pentru apărare.
Concluzii
Deciziile viitoare ale guvernului federal și capacitatea acestuia de a reconcilia părțile divizate din Bundestag vor modela în mod critic narațiunile despre pregătirea militară a Germaniei. Actuala coaliție trebuie să analizeze numeroase opinii și să treacă prin presiuni divergente pentru a putea elabora strategii de apărare eficiente pe măsură ce climatul geopolitic evoluează continuu.
Planul Berlinului ar putea veni cu un efect de domino în rândul statelor membre ale UE, determinând alte guverne să își consolideze potențialul militar, iar formarea unei armate europene ar deveni o realitate. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a și declarat că este dispus ca Kievul să joace un rol major la crearea noii armate, din moment ce soldații ucraineni au cea mai mare experiență militară în contextul războiului de apărare purtat cu Rusia.
