Planul ,,RearmEurope’’
Autor: Dorin Melnic
Recent, Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a prezentat public celebrul plan de cinci măsuri intitulat ,,Rearm Europe’’ (Reînarmați Europa) pentru a mobiliza 800 de miliarde de euro pentru apărarea Europei și pentru a oferi totodată sprijin militar ,,imediat’’ Ucrainei.
,,O nouă eră se apropie’’, a declarat cu această ocazie președintele Comisiei într-o scrisoare în care a prezentat planul liderilor Uniunii Europene. ,,Continentul nostrul se confruntă cu un pericol clar, la un nivel pe care niciunul dintre noi nu l-a văzut în viața noastră’’.
Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a numit planul lui Von der Leyen drept ,,un pas necesar’’.
,,Sunt două lucruri esențiale pentru pace și putere la momentul actual ajutor: suplimentar – militar și financiar – pentru Ucraina, care ne apără libertatea, cât și un salt uriaș pentru a consolida apărarea UE’’, a scris Baerbock într-o postare pe rețeaua de socializare X.
O reacție pozitivă a venit și din partea premierului grec Kyriakos Mitsotakis: ,,Trebuie să ne asigurăm că toate statele membre ale Uniunii Europene au de beneficiat, indiferent de cheltuielile lor actuale pentru apărare’’.
Relațiile transatlantice SUE-UE se află într-o stare acută de destabilizare, ca urmare a deciziei Washington-ului de a-și retrage sprijinul militar pentru regimul de la Kiev și a viziunii comune pe care o împărtășesc președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin cu privire la încheierea războiului din Ucraina.
Planul ,,Rearm Europe’’ poate fi explicat în felul următor:
- declanșarea utilizării finanțării publice în apărare la nivel național. Statele membre pot obține dreptul de a investi mai mult în propria lor securitate dacă au spațiu fiscal. Va urma activarea clauzei naționale de salvare a Pactului de Stabilitate și Creștere, statele membre fiind astfel capabile să-și crească cheltuielile de apărare fără să ajungă la procedura pentru deficit exclusiv;
- oferirea de împrumuturi de 150 de miliarde de euro statelor membre pentru investiții în apărare. Obiectivul vizat este acela de a spori cheltuielile comune în mod mai eficient. Achizițiile se vor orienta spre apărarea antiaeriană și antirachetă, sisteme de artilerie, drone de rachete și muniție și sisteme antidrone. Această abordare va consolida sprijinul pentru Ucraina și baza industrială de apărare europeană;
- utilizarea puterii bugetului UE, care poate veni cu propuneri noi pentru statele membre, acestea hotărând dacă vor să utilizeze programele politicii de coeziune și să mărească cheltuielile pentru apărare.
Ultimele două domenii de acțiune vizează mobilizarea capitalului privat prin accelerarea Uniunii Economiilor și Investițiilor și prin Banca Europeană de Investiții.
Este inevitabil însă ca aceste propuneri să stârnească o serie de dispute între statele membre, care vor trebui să decidă de la ce companii să achiziționeze arme. De asemenea, trebuie clarificat ce merită a fi achiziționat din fondurile europene.
Unele state membre vor dori să se bazeze pe propriile capacități de consolidare a industriei de apărare a blocului. Altele, subliinind urgența acțiunii, vor dori să cumpere de la companii străine.
Împrumutul comun pentru costurile de apărare are nevoie doar de susținere din partea unei majorități calificate a țărilor UE, ceea ce înseamnă că ar putea fi ușor de aprobat, chiar dacă datoria comună s-a confruntat cu numeroase critici în trecut.
Statele axate pe frugalitate, în special Olanda, pot veni cu un aviz pozitiv, deoarece împrumuturile și rambursările se află doar pe umerii țărilor care participă la grupurile comune de achiziții. Însă Germania, cea mai importantă economie a continentului, rămâne nesigură cu privire la ideea comună de împrumut, în timp ce Franța a susținut constant această mișcare.
Propunerile nu menționează confiscarea bunurilor înghețate ale Federației Ruse. Țările baltice și Polonia doresc să folosească, de asemenea, activele Băncii Centrale Ruse înghețate în interiorul blocului pentru a finanța sprijinul pentru Ucraina și nevoile sale de apărare. Guvernul de la Paris și-a arătat însă dezacordul față de această inițiativă.
În concluzie, deși președintele Comisiei Europene dă dovadă de un spirit de inițiativă ambițios (iar odată ce planul ,,Rearm Europe’’ ar fi configurat, atunci și banii pot fi redirecționați în doar câteva săptămâni), efectele vor fi vizibile însă doar pe termen lung, căci statele membre trebuie să propună planuri de achiziții Comisiei, care apoi trebuie să le aprobe înainte de a le oferi fondurile solicitate. În programele industriale obișnuite, procesul durează un an întreg.
