Consumerismul american și avansul puterii soft a Chinei

Autor: Caloianu Anamaria-Florina

Începând cu 14 aprilie a.c., rețelele sociale, în special TikTok, au fost acaparate de videoclipuri realizate de creatori de conținut chinezi, care critică achiziția produselor high-end din domeniul modei și al machiajului. Aceștia susțin că branduri de lux precum Hermès sau Yves Saint Laurent își produc articolele aproape în întregime în China, urmând ca ultimele detalii asociate cu marca să fie adăugate ulterior în țările unde se află sediile centrale ale acestor companii.^[1]

Această avalanșă de conținut este semnificativă deoarece evidențiază o convergență de factori: inflația ridicată din SUA, incertitudinea provocată de noile tarife vamale, intensificarea sentimentului antiamerican alimentat de declarațiile administrației Trump, dar și o posibilă reorientare strategică spre formate multilaterale, atât în interiorul Europei, cât și în zona Asia-Pacific.

Au apărut voci care contestă afirmațiile unora dintre acești creatori de conținut, în special în ceea ce privește ideea că producția articolelor de lux ar fi fost complet externalizată. În România s-a remarcat creatorul Andrei Bryan, care a adus clarificări în acest sens. Analiștii subliniază că această dinamică face parte, cel mai probabil, dintr-o campanie de marketing strategic, care exploatează tensiunile socio-economice actuale.^[2]

Într-un context în care consumatorul este obișnuit cu accesul facil la produse, dar resimte tot mai acut scăderea puterii de cumpărare, discursul critic la adresa simbolurilor de statut devine un instrument eficient de mobilizare emoțională și de reconfigurare a percepției asupra brandurilor de lux și a elitelor care le reprezintă.

În spațiul online, mai multe trenduri emergente reflectă preocupările generațiilor tinere, în special în contextul unei crize a angajărilor determinate de instabilitatea pieței muncii – cu accent pe economiile occidentale (in Statele Unite, rata șomajului a ajuns la 4,1%, în creștere față de începutul anului, dar încă sub nivelurile din iulie și noiembrie 2024^[3]).

În paralel, se remarcă o reactivare a discursurilor și practicilor de consum specifice perioadei crizei financiare din 2008, milenialii oferind generației Z sfaturi bazate pe lecțiile învățate din propriile experiențe trăite atunci. De asemenea, se remarcă o reevaluare a esteticii personale și a modei, printr-o orientare spre stiluri neutre și modeste,^[4] care promovează naturalețea și reduc nevoia ajustărilor constante, tendințe ce se aliniază cu noile paradigme de consum rațional și sustenabile.^[5]

De ce este relevantă evidențierea tuturor acestor factori? Pentru că, în fond, ei oferă o imagine clară asupra comportamentului actual al tinerilor americani, un segment cheie^[6] care se lasă tot mai ușor atras de puterea soft a Chinei, prin “little hacks”, alimentarea dorinței de consum și prin iluzia accesului la „luxul” elitelor, dar într-o variantă accesibilă. Acest mecanism alimentează o respingere tot mai pronunțată a elitelor politice și mediatice, percepute ca privilegiate și rupte de realitățile cotidiene ale majorității. În acest context, TikTok a devenit un instrument eficient al influenței chineze, o armă de soft power tot mai influentă în modelarea percepțiilor și atitudinilor politice.

Pentru Africa, Asia Centrală sau America Latină, influența soft a Chinei a fost adesea însoțită de proiecte ample de infrastructură, fără implicarea în politica internă a statelor respective, o abordare care contrastează puternic cu cea a puterilor occidentale, care au condiționat frecvent parteneriatele și investițiile de reforme interne. Tocmai această reținere a permis Chinei să fie percepută drept un partener „non-invaziv” și obiectiv. Totuși, această percepție se erodează în momentul în care statul beneficiar, confruntat cu dificultăți financiare, devine captiv în capcana datoriei (debt-trap diplomacy), fiind forțat să facă concesii în cadrul forumurilor multilaterale sau să cedeze accesul la resurse naturale. Popularitatea Chinei în aceste regiuni contrastează cu reacțiile negative din propria vecinătate, unde revendicările teritoriale alimentează tensiuni.

În Europa, China adoptă o strategie diferită: evită implicarea directă în afacerile interne ale continentului, preferând un rol de observator sau susținător discret al unor inițiative europene. Această poziționare pare atent calculată, în așteptarea unei eventuale fracturi în relațiile transatlantice. Revenirea lui Trump la Casa Albă a deschis o fereastră de oportunitate pentru Beijing, într-un moment în care aliații europeni resimt o vulnerabilitate accentuată în domeniul apărării și al inovației tehnologice. În prezent, se întrevăd perspectivele unei apropieri în vederea creării unui mecanism de monitorizare a eventualelor devieri ale comerțului^[7].

Mobilizarea statelor europene, împreună cu Canada și Mexic, spre întărirea consumului intern și a cooperării economice regionale, a generat un val de patriotism economic, pro-europenism și, în anumite cazuri, sentimente anti-americane. În acest context tensionat, pentru a evita un efect de recul, tot mai mulți aliați tradiționali ai SUA își reconsideră relațiile cu China. Din acest motiv, strategia Washingtonului de a decupla Rusia de China, printr-o apropiere tactică de prima și o demonizare accentuată a celei de-a doua, nu dă rezultatele anticipate.

Europenii sunt reticenți în a se alinia rapid la direcția impusă de administrația Trump, iar o parte considerabilă a populației americane respinge strategia de apropiere de Rusia și de izolare a aliaților tradiționali, mai ales având în vedere că tarifele impuse cauzează dificultăți economice semnificative pentru consumatorii obișnuiți.

Această încercare de a contracara dominația Chinei în sectorul manufacturier și de a reduce deficitul comercial a fost implementată fără un efort real de mobilizare a opiniei publice americane în jurul obiectivului de a diminua influența Chinei. În schimb, administrația Trump a extins critica la adresa întregului spectru de parteneri externi, prezentând SUA ca pe un colaborator constant înșelat și obligat să suporte costurile globale.

Acest discurs victimizant a dus la o diluare a percepției asupra partenerilor internaționali;r în afara nucleului MAGA, care nu este omogen, restul populației caută explicații pentru schimbarea de paradigmă. În absența unui mesaj coerent din partea elitelor politice, cu care tot mai mulți cetățeni nu se mai identifică, se formează o tendință de a se căuta voci externe percepute ca raționale, în căutarea unui reper într-un sistem internațional tot mai instabil.

Platforma Xiaohongshu, axată pe lifestyle și comerț electronic, a câștigat popularitate încă de la începutul acestui an, pe măsură ce au circulat speculații privind o posibilă interzicere a TikTok. În acest context, Xiaohongshu atrage tot mai mulți utilizatori din Occident, promovând trenduri chinezești și o cultură de consum alternativă.^[8] Deși ridică întrebări legate de confidențialitatea datelor și de posibile practici de cenzură, astfel de platforme se dovedesc a fi instrumente eficiente de schimb cultural și proiecție a puterii soft. Popularitatea lor este susținută și de abilitatea de a oferi alternative accesibile pentru achiziționarea de produse vestimentare, cosmetice sau pentru casă, în contrast cu prețurile ridicate ale mărcilor occidentale.

Concluzii

China își conturează din ce în ce mai clar o formă complexă de putere soft, construită pe convergența dintre proiecția culturală digitală și avansul tehnologic susținut. Această dimensiune culturală este susținută și consolidată de progresele tehnologice ale Chinei în domenii strategice, precum inteligența artificială, cu exemple notabile precum DeepSeek și modelele sale lingvistice avansate, infrastructura 5G (Huawei) și tranziția energetică, în care China joacă un rol de lider global în producția de panouri solare și tehnologii verzi.

Puterea soft a Chinei țintește exploatarea consumerismului american, în special al tinerelor generații care caută narative alternative față de cele promovate de guvernul și establishment-ul politic american. Tinerii americani, tot mai influențați de schimbările radicale aduse de administrația Trump și de polarizarea politică internă, sunt atrași de China ca un pol alternativ, iar platformele chineze, cum ar fi Xiaohongshu, joacă un rol semnificativ în propagarea nu doar a produselor, ci și a ideilor și strategiilor geopolitice ale Beijingului.

Bibliografie:

1. ***, “How TikTok Became a Popular Tool for Chinese Manufacturers to Circumvent US Tariff Policies.” The Times of India, 15 Apr. 2025, timesofindia.indiatimes.com/business/international-business/how-tiktok-became-a-popular-tool-for-chinese-manufacturers-to-circumvent-us-tariff-policies/articleshow/120303493.cms.
2. Antler, Yair, Ran Spiegler, „Competitive Markets With Imperfectly Discerning Consumers,” Cornell University, Septembrie 2024, https://doi.org/10.48550/arxiv.2409.14885.
3. Criales-Unzueta, José, “Why Is Everything in Fashion Suddenly a ‘Recession Indicator’?”, Vogue Business, 27 Martie 2025, www.voguebusiness.com/story/fashion/why-is-everything-in-fashion-suddenly-a-recession-indicator.
4. Gordon, Nicholas, „What Is Xiaohongshu, the Chinese App Also Known as RedNote That’s Topping the Charts Ahead of a Possible TikTok Ban?” Fortune Asia, 6 Februarie 2025, fortune.com/asia/2025/01/14/what-is-xiaohongshu-chinese-app-rednote-topping-charts-tiktok-ban.
5. Jones, Tegan, „Tariff War: Chinese Manufacturers Go Viral on TikTok for Exposing Luxury Item Costs.” SmartCompany, 14 Aprilie 2025, www.smartcompany.com.au/economy/tariff-war-chinese-manufacturers-viral-tiktok-exposing-luxury-item-costs.
6. Koen Verhelst, „EU Seeks China’s Help to Contain Trump’s Trade War.” POLITICO, 8 Aprilie 2025, www.politico.eu/article/eu-pencils-in-china-summit-for-july.
7. McClain, Colleen, „About Half of TikTok Users Under 30 Say They Use It to Keep up With Politics, News”, Pew Research Center, 20 August 2024, www.pewresearch.org/short-reads/2024/08/20/about-half-of-tiktok-users-under-30-say-they-use-it-to-keep-up-with-politics-news.
8. Sekarsari, Sugihartono, „The Power of Social Media to Influence Political Views and Geopolitical Issues: TikTok, X and Instagram”, Modern Diplomacy, 19 Septembrie 2024, moderndiplomacy.eu/2024/09/19/the-power-of-social-media-to-influence-political-views-and-geopolitical-issues-tiktok-x-and-instagram.
9. Statista, „U.S. Seasonally Adjusted Unemployment Rate 2023-2025”, Statista, 11 Martie 2025, www.statista.com/statistics/273909/seasonally-adjusted-monthly-unemployment-rate-in-the-us.