Ucraina – oglinda electorală (7)

Ucraina – oglinda electorală (7)
  • Potrivit datelor unui recent sondaj de opinie realizat de Centrul Internațional de cercetări sociologice BURI (Institutul de cercetări Belgia-Ucraina) în perioada 11-12 martie (cu o marjă de eroare 2.2%), Volodimir Zelenski ar conduce cursa electorală cu 23,1% din voturi, urmat de Petro Poroșenko și Iulia Timoșenko (câte 14,3%) și Iurii Boiko (13,9%). Alte ratinguri: Anatolii Grițenko (8,6%), Oleg Liașko (5,1%), Ruslan Koșulinski (3,1%), Igor Smeșko (1,9%), Oleksandr Vilkul (1,7%) și Illia Kiva (1,2%). Potrivit acestui sondaj, toți cei patru candidați din fruntea listei ar avea șanse de acces în turul al doilea.
  • Prezentăm mai jos câteva date statistice comparative. Potrivit unui sondaj recent privind opțiunea de vot, realizat de Centrul de Studii Razumkov, Vladimir Zelenski ar fi votat de 23% din alegători, Petro Poroșenko – de 16,4%, Iulia Timoșenko – de 15,7%. Alte ratinguri: Anatol Grițenko – 8,1%, Oleg Liașko – 6,7%, Aleksandr Șevcenko – 3,5%.
  • Un alt sondaj recent, realizat de Grupul Sociologic Rating, concluzionează că Vladimir Zelenski ar fi votat de 19% din alegători, Iulia Timoșenko – de 18,2%, Petro Poroșenko – de 15,1%. Alte ratinguri: Iurii Boiko – 10%, Anatol Grițenko – 8,5%, Oleg Liașko – 7%, Aleksandr Șevcenko – 3,5%.
  • Potrivit datelor altei cercetări sociologice de dată recentă, realizată de Inițiativa Democratică, candidatul Iulia Timoșenko ar fi votat de 16,1% din alegători, Petro Poroșenko – de 13,8%. Vladimir Zelenski – de 8,80% din alegători. Alte ratinguri: Iurii Boiko – 10%, Anatol Grițenko – 8,5%, Oleg Liașko – 7%, Aleksandr Șevcenko – 3,5%.
  • Un sondaj realizat de partidul Batkivscina/Patria, condus de Iulia Timoșenko, ar releva că Oleg Liașko ar fi urcat pe cea de-a patra treaptă a ierarhiei cursei electorale actuale (după Timoșenko, Zelenski și Poroșenko), depășindu-i pe Anatol Grițenko și Iuri Boiko. În favoarea lui Oleg Liașko ar vota în prezent cca 2,5 milioane cetățeni. Unii experți apreciază că publicarea acestor date ar avea ca scop câștigarea sprijinului candidatului Oleg Liașko pentru Iulia Timoșenko. Datele acestui sondaj arată astfel: Iulia Timoșenko – 31,68%; Volodimir Zelenski – 20,96%; Petro Poroșenko – 15,8%; Oleg Liașko – 7,62%. Se așteaptă chiar o creștere a ratingului lui Oleg Liașko, care ar avea mai ridicat “potențial electoral ascuns”.
  • Potrivit unui sondaj de opinie realizat de Compania internațională Greenberg Quinlan Rosner (cu sediul în SUA) și compania ucraineană InfoSapiens, în al doilea tur al alegerilor prezidențiale, în cazul unei confruntări între Petro Poroșenko și Iulia Timoșenko, primul ar câștiga la limită, cu un scor de 48% (din numărul persoanelor care au decis că vor participa la alegeri) vs 46% (notă: cercetări sociologice anterioare vizau o victorie a candidatului Iulia Timoșenko cu 55% la 42%). Sondajul a fost realizat în perioada 23 februarie – 4 martie a.c.
  • Candidatul Serghei Taruta a declarat că o va sprijini la alegeri pe Iulia Timoșenko. Cei doi candidați au semnat în acest sens un Memorandum de colaborare, în care se declară fără echivoc sprijinul pentru candidatura Iuliei Timoșenko la alegerile prezidențiale (turul I – 31 martie 2019). Taruta a declarat că sprijinul său poate reprezenta un semnal pentru gesturi similare ale altor candidați fără șanse reale de a câștiga acest scrutin, dar al căror suport pentru această candidatură poate conta decisiv în alegeri. Cei doi candidați au cerut o unificare a forțelor politice pro-ucrainene pentru a se evita, în următorii 5 ani, agravarea războiului și adâncirea crizei economice. Taruta: “Avem aceleași obiective – să construim o Ucraină fericită, iar singurul candidat cu șanse de a câștiga alegerile din categoria forțelor pro-ucrainene este Iulia Timoșenko”. Potrivit Memorandumului, semnatarii se obligă să pună capăt războiului în Donbas și să reunifice țara, să consfințească o Nouă Constituție Populară, să transpună în realitate programele electorale ale celor doi candidați, “Noul curs al Ucrainei” și “Ucraina 2030” (care, potrivit candidatului Iulia Timoșenko, ar coincide în proporție de 80%).
  • Arsenie Iațeniuk, liderul partidului “Frontul Popular” (care nu a înaintat candidat la alegerile prezidențiale), a solicitat candidaților și instituțiilor statului să nu permită un scenariu de forță în perioada alegerilor. Potrivit acestuia, singura structură care poate invalida rezultatele acestui scrutin este Tribunalul ucrainean.
  • Până în momentul de față, Comisia Electorală a Ucrainei a înregistrat la alegeri 742 de observatori internaționali, reprezentând 10 organizații internaționale și 8 state străine.
  • Potrivit experților internaționali, principala problemă a acestor alegeri privește modalitatea de implementare, de către viitorul președinte al Ucrainei, a promisiunilor asumate în campania electorală (întrucât toate programele electorale ar conține promisiuni nerealiste), mai ales că funcția de președinte este lipsită de prerogativele și intrumentele de decizie necesare implementării unor promisiuni de acest gen, iar noul Parlament care va rezulta în urma alegerilor parlamentare din toamna acestui an va fi mult mai fragmentat decât cel actual.
  • Presa ucraineană prezintă pe larg presupuse scheme de fraudare a alegerilor pe care le-ar realiza “rețeaua” candidatului Petro Poroșenko. Potrivit organizației “Carusel 2019”, o parte din membrii echipei de campanie ai acestui candidat ar organiza activități ilegale ale acestei rețele, al căror scop prioritar ar fi cumpărarea masivă a voturilor în teritoriu. Notă: echipele de campanie ale candidaților Iulia Timoșenko și Petro Poroșenko, precum și candidații înșiși, derulează campanii sistemice de acuzare reciprocă privind fraudarea alegerilor, manipularea electoratului, cumpărarea masivă a voturilor etc.
  • Cca 47.000 de militari ucraineni vor vota în cele 80 de secții electorale speciale care se vor deschide pe linia frontului, în zona operațiunilor militare din raioanele de est ale Ucrainei (Donbass). 46 de secții electorale vor fi de mici dimensiuni, 30 – de dimensiuni medii și 4 – mari.
  • Diaspora ucraineană se pronunță pentru introducerea sistemului de vot electronic cât mai curând, chiar în toamna anului 2019 (la alegerile parlamentare), motivând că un număr semnificativ de alegători nu vor putea participa la alegeri din cauza numărului mic de secții electorale deschise în afara țării (101 de secții în 72 de state) și a distanței mari față de acestea a cetățenilor Ucrainei care locuiesc în străinătate. În prezent se vehiculează cifre diferite ale diasporei ucrainene, între 7 și 10 milioane de persoane. Potrivit datelor diasporei, cca 1,5 milioane de ucraineni ar locui în Polonia, iar numărul efectiv de alegători ar fi de cca 1 milion în această țară. În aceste condiții, statul ucrainean a organizat posibilitatea de a vota doar pentru cca 20.000 de cetățeni (se estimează că 20.000 este numărul maxim de persoane care pot vota la cele 4 secții de votare descrise în Polonia), ceea ce ar reprezenta cca 2% din cetățenii ucraineni stabiliți în Polonia.
  • Au fost formulate până în prezent 59 de plângeri împotriva Comisiei Electorale Centrale a Ucrainei. Trei dintre acestea au fost apreciate ca fiind întemeiate.
  • Aflat în vizită în Transcarpatia, candidatul Petro Poroșenko a declarat că una din prioritățile programului său o reprezintă dezvoltarea infrastructurii. În acest an, sectorului respectiv i-a fost alocată suma record de 55 miliarde grivne (2018 – 59 miliarde grivne). Pe de altă parte, numeroase artere rutiere importante care leagă marile orașe din centrul și vestul țării sunt într-o stare jalnică.
  • Tipărirea, de către Comisia Electorală Centrală a Ucrainei, a unui număr dublu de buletine de vot decât cel necesar (60 de milioane de buletine față de un necesar estimat de 30 de milioane) este văzută de către unii experți și chiar de către unii candidați dreppt un semnal al posibilei fraudări a alegerilor.
  • Au fost deschise 160 de dosare penale conexe unor infracțiuni electorale în această perioadă. Peste 50 dintre acestea au ca obiect încălcarea art. 160 al Codului Penal al Ucrainei (încercarea de cumpărare a votului).
  • În compunerea comisiilor electorale au fost înscriși și înregistrați 445.111 membri.
  • Stafful de campanie al candidatului Iulia Timoșenko va efectua o monitorizare paralelă a numărării voturilor. Rezultatele votului vor fi făcute public mai repede decât comunicarea oficială a Comisiei Electorale Centrale ucrainene. Reprezentanți ai partidului participă ca membri în peste 29.000 din secțiile de vot.
  • Experții apreciază că vizita recentă a candidatului Petro Poroșenko în Transcarpatia, regiune în care trăiesc cca 150.000 etnici maghiari, are ca obiectiv prioritar atragerea voturilor comunității maghiare din regiune. Menționăm că o vizită similară a acestui candidat în regiunea Cernăuți a fost amânată și nu s-a produs până în momentul de față. Potrivit datelor Fundației “Kuceriv” pentru Inițiative Democratice și companiei Ukrainian Sociology Service, în regiunea Transcarpatia ratingul cel mai mare l-ar avea Iulia Timoșenko (10,2%), iar Petro Poroșenko este creditat cu cca 6% (ca și Anatol Grițenko, Iurii Boiko). Candidatul Petro Poroșenko a vizitat Transcarpatia (localitățile Hust, Rozovka, Ujgorod) după ce a efectat turnee electorale în Jitomir, Cernigov, Mariupol, Luțk și Kovel.
  • Echipa candidatului Zelenski a evaluat greșit costurile totale ale unei inițiative privind majorarea salariilor cadrelor didactice (potrivit echipei, o sumă totală de cca 200 milioane dolari anual ar fi fost necesară pentru ridicarea salariilor profesorilor la 4.000 USD). Eroarea a fost recunoscută de către stafful acestuia, la sesizarea conducerii ministerului de resort (potrivit căreia suma corectă necesară ar fi fost de 2 miliarde dolari / lună), iar unii experți apreciază că această eroare ar avea la bază absența unei gândiri critice și a unei viziuni politice proprii a candidatului Zelenski. După corijarea erorii, s-a apreciat că această inițiativă este fantezistă.
  • Candidatul Oleg Liașko propune pedeapsa cu moartea pentru corupție,   reducerea numărului de deputați și de funcționari publici, ridicarea mandatului de deputat în cazul a 5 absențe nemotivate etc.  
  • La Kiev, sute de persoane au participat la o manifestație organizată de gruparea de extremă dreaptă „Garda Națională”, la care s-a cerut judecarea persoanelor suspectate de implicare în recentul scandal de corupție din armată (recent, presa ucraineană a dezvăluit că fiul unui apropiat al președintelui Petro Poroșenko organizase o rețea prin care a importat ilegal din Rusia echipament militar, în 2015; potrivit raportului investigatorilor, în această rețea era implicată și o firmă a președintelui Poroșenko). Ulterior, președintele Poroșenko a anunțat măsuri dure privind reforma principalei companii ucrainene de stat din domeniul tehnico-militar, UkrOboronProm.
  • Aripa militarizată a organizației ultranaționaliste Corpul Național” a organizat și la Poltava confruntări violente împotriva susținătorilor candidatului Petro Poroșenko, în marja unui miting electoral al acestuia în localitate.
  • (Centrul Media BucPress, www.bucpress.eu) La mitingul de la Kiev al candidatului Petro Poroșenko (duminică, 17 martie a.c.), în cadrul întâlnirii acestuia cu alegătorii, au avut loc noi acțiuni de protest anti-Poroșenko. ”Astfel de  acțiuni sunt o încercare de a perturba alegerile în Ucraina”, a declarat Petro Poroșenko.  ”Unii încearcă să transforme campaniile de comunicare electorală în proteste de stradă. Astfel de revolte în timpul întâlnirii cu alegătorii nici nu se aseamănă cu tehnologiile electorale ”murdare”, ci sunt o tentativă de tergiversare a alegerilor, a împiedicării desfășurării prezidențialelor. Sunt niște acțiuni de compromitere a viitoarelor alegeri. Cu siguranță, protestele din stradă nu se încadrează într-un scenariu ucrainean! Conducerea ucraineană are obligația de a nu permite realizarea unui astfel de scenariu”, a declarat Poroșenko.
  • (Centrul Media BucPress, www.bucpress.eu): Deputatul Poporului din Ucraina, Laszlo  Brenzovici (deputat de etnie maghiară din Transcarpatia, Blocul lui Petro  Poroșenko „Solidaritatea“), a încurajat participanții la manifestări să participe la alegerile prezidențiale ucrainene din 31 martie a.c. Potrivit unui sondaj de opinie realizat în Transcarpatia, 90% dintre maghiari din Transcarpatia nu intenționează să voteze pentru Petro Poroșenko și n-au auzit nimic despre  Volodimir Zelenski. Sociologii constantă o situație aparte în această regiune comparativ cu restul țării. Sondajul a fost realizat de un Institut Sociologic apropiat de Institutul Maghiar din Transcarpatia Rákóczi Ferenc II.