Strategia de securitate a Canadei – între Europa și Statele Unite

Dorin Melnic

La 27 mai a.c., prim-ministrul canadian Mark Carney, care l-a succedat din funcție pe Justin Trudeau pe 14 martie a.c., a declarat că își dorește ca țara sa să se alăture unui plan european major de consolidare a apărării până la 1 iulie a.c.

          Într-o declarație acordată pentru CBC, compania națională de radiodifuziune și televiziune a Canadei, Carney a spus că ar fi o decizie corectă ca Ottawa să adere la ReArm Europe – un plan de creștere majoră a cheltuielilor pentru apărare pe ,,bătrânul continent’’ în următorii cinci ani – în încercarea de a-și reduce dependența de Statele Unite.

          Conducerea canadiană se va afla la Bruxelles pe data de 23 iunie a.c. pentru un summit cu liderii instituțiilor Uniunii Europene (UE) – o posibilă dată pentru semnarea unui astfel de acord.

          UE a semnat deja o serie de pacte similare de securitate și apărare, cel mai recent cu Marea Britanie, la 19 mai a.c. Acestea reprezintă o condiție prealabilă pentru țările străine care doresc să acceseze programele comune de achiziții de arme ale Europei – programe susținute de o serie de împrumuturi de 150 de miliarde de euro, cunoscute sub numele generic de SAFE.

          Totodată, Carney a precizat că poartă discuții și cu SUA despre participarea la proiectul de apărare antirachetă Golden Dome al președintelui american Donald Trump. Întrebat cu cât este gata să contribuie statul canadian la crearea acestei rețele de sateliți capabili să detecteze, urmărească și să doboare țintele inamice, Carney a refuzat să specifice o sumă concretă.

          Însă Trump a declarat că, totuși, Canada poate participa fără să cheltuiască deloc – cu o singură condiție. ,,Am transmis Canadei, care își dorește mult să facă parte din grandiosul nostrul proiect Golden Dome, că o va costa 61 de miliarde de dolari dacă va rămâne o țară separată, fără drepturi egale, însă nu o va costa nimic dacă va decide să devină al 51-a stat american’’, a postat Trump pe Truth Social.

          Liderul american a declarat în mod repetat că își dorește ca, în anii următori, Canada să se alipească Statelor Unite – o idee care stârnește de fiecare dată un val de mânie în rândul canadienilor. Pe 6 mai a.c., într-o întâlnire în Biroul Oval, Carney i-a spus lui Trump că țara sa ,,nu este și nu va fi de vânzare niciodată’’, la care omologul său i-a răspuns că ,,timpul va spune acest lucru’’.

          Canada și SUA au deja un sistem comun de apărare aeriană numit Comandamentul Nord-American de Apărare Aerospațială. Ottawa a declarat în 2022 că va investi aproximativ 28 de miliarde de dolari în următoarele două decenii pentru modernizarea acestuia.

          Potrivit Casei Albe, proiectul Golden Dome ar trebui să devină operațional pănâ la încheierea mandatului de președinte al lui Trump, cu un cost total de 175 de miliarde de dolari, iar Biroul Bugetar al Congresului a estimat că suma ar putea ajunge la 831 de miliarde pentru operarea sistemului timp de 20 de ani – și asta doar pentru a proteja teritoriul Statelor Unite.

          Totodată, Mark Rutte, secretarul general al NATO, a declarat recent că se așteaptă ca statele Alianței Nord-Atlantice să aprobe un prag de cheltuieli pentru apărare de 5% din PIB la următorul summit al organizației (summitul se va desfășura în perioada 24-26 iunie, la Haga).

          Trump pledează pentru acest procent din PIB de luni de zile. La rândul său, Carney a declarat că Canada va cheltui cum consideră de cuviință și nu se va angaja la o cifră specifică.

          ,,Nu sunt un adept al alegerii unui număr arbitrar și apoi al încercării de a-mi da seama cum să cheltuiesc ca să ating acest prag’’, a afirmat prim-ministrul. ,,Dar sunt conștient că, la summitul NATO, țărilor membre li se va cere să cheltuiască mai mult, în primul rând pentru protecție reciprocă. Desigur că vom fi cât se poate de implicați’’.

          În concluzie, ne așteptăm ca, în perioada următoare, Canada să își mărească cheltuielile pentru apărare pe termen mediu și lung; totodată, este posibil ca Otawa să elaboreze o strategie bine pusă la punct, cu un buget specificat, în care va trebui să determine cât este necesar să cheltuie pentru a-și securiza granițele și integritatea teritorială, mai ales în contextul în care Europa a început să investească în propriul său potențial militar, iar încrederea democrațiilor occidentale în rolul Statelor Unite de ,,jandarm planetar’’ scade alarmant.