Reușita lui Merz, între presiunile interne și așteptările continentale

Autor: Caloianu Anamaria Florina

          Eșecul votului inițial și alegerea, în cele din urmă, a lui Friedrich Merz drept cancelar nu sunt doar episoade cheie din politica internă a Germaniei, ele ar putea marca un punct de cotitură major pentru poziția Berlinului în fruntea Uniunii Europene, mai ales într-un context global tot mai tensionat. Merz vine cu o agendă conservatoire diferită de cea a fostului cancelar: susține energia nucleară, este favorabil captării carbonului și nu se teme de abordarea unor dosare sensibile care au fost ani la rând amânate sau blocate. Dincolo de politicile interne, aceste opțiuni pot deveni catalizatori pentru relansarea unei cooperări strânse cu Franța, o mișcare esențială pentru deblocarea unor inițiative europene majore, în special pe zona energetică.

Imediat după numirea sa, Friedrich Merz a mers la Paris, un gest așteptat, dar cu greutate simbolică: alături de Emmanuel Macron, a anunțat crearea unui Consiliu Franco-German pentru Apărare și Securitate, marcând relansarea cooperării strategice dintre cele două motoare tradiționale ale Europei.[1] Într-un moment dominat de război, incertitudine și lipsă de direcție, Merz pare hotărât să readucă Germania în centrul deciziilor europene și să reanimeze un parteneriat vital pentru viitorul Uniunii.

Polonia, care câștigase vizibilitate ca bastion anti-rusesc, este azi prinsă într-un joc de echilibru periculos, mereu în umbra unui Kremlin vigilent. În acest vid de influență, Germania condusă de Merz are ocazia să revină în prim-planul deciziilor strategice europene.

Merz, un lider CDU cu reflexe atlantiste, dar și cu o viziune pro-industrie, poate schimba tonul discuțiilor europene: mai puțină birocrație, mai mult pragmatism. Accentul s-ar putea muta de la hiper-reglementare către autonomie strategică, securitate energetic și competitivitate reală.

Într-o Europă polarizată, cu alegerivulnerabile la interferențe externe și o criză de lideri credibili, ascensiunea lui Merz trimite un semnal important: Germania rămâne un pilon democratic stabil și un actor-cheie în conturarea viitorului european. Iar viziunea sa despre „neutralitatea tehnologică” ar putea debloca dezbateri-cheie în jurul politicilor verzi — exact în momentul în care UE are nevoie mai mult ca niciodată de politici climatic sustenabile și aplicabile în realitate.

Câștigarea votului din parlament de către liderul conservator Friedrich Merz a avut loc după o înfrângere fără precedent în istoria recentă a Germaniei:  primul vot din Bundestag, desfășurat în dimineața zilei de 6 mai a.c., a fost secret, ceea ce a făcut imposibilă identificarea celor care au refuzat să-l susțină în funcție, fie deputați din coaliția de centru-stânga, fie membri ai propriului său partid conservator.[2] Lui Merz i-au lipsit șase voturi pentru a obține majoritatea necesară investirii, ceea ce a deschis calea unor negocieri tensionate care au dus, în cele din urmă, la organizarea unui nou vot. În cadrul acestuia, 325 din cei 630 de deputați au votat în favoarea sa.

Confuzia legată de rezultatul inițial a fost alimentată de presupunerea larg acceptată că alianța dintre CDU, CSU și SPD, care totalizează 328 de mandate, va asigura fără probleme majoritatea. Totuși, se estimează că 18 dintre acești parlamentari au votat împotrivă în primul tur. Din partea creștin-democraților, s-a remarcat Secretarul General Carsten Linnemann, care a subliniat importanța crucială a alegerii noului cancelar nu doar pentru Germania, ci pentru întreaga Europă.[3]

Linnemann, într-un interviu pentru postul Pheonix, s-a arătat profund surprins primul vot, susținând că Merz este văzut drept omul potrivit la momentul potrivit[4] în rândul conservatorilor, iar presiunea uriașă a momentului solicită stabilitate și suport din partea unei Germanii puternice. A fost invocat contextul tensionat din Europa de Est, marcat de palpitațiile generate de alegerile din România, îngrijorările crescânde ale Varsoviei, considerată următoarea țintă vulnerabilă în fața interferențelor electorale rusești, și atitudinea tot mai distantă a Statelor Unite față de Ucraina.  

Cum a fost prezentat intr-un articol anterior,[5] coaliția actuală are o agendă încărcată atât la nivel domestic, cât și extern, iar fragmentarea pe linii de partid impactează funcționalitatea pe termen lung a coaliției în fața unor teme de maximă importanță. Conform politologului Karl-Rudolf Korte, eșecul primului vot în Parlament este un semn de rău augur pentru colaborarea din coaliție pe teme controversate,[6] în special în ceea ce privește energia și schimbările climatice.

CDU/CSU și SPD împărtășesc o viziune comună asupra unor măsuri cheie pentru atingerea obiectivelor climatice și economice ale Germaniei, printre care se numără menținerea țintei de neutralitate climatică până în 2045, promovarea tranziției energetice în toate sectoarele economiei, inclusiv decarbonizarea industriei, și realizarea unor investiții semnificative în infrastructură și climă, estimându-se 500 de miliarde de euro în următorii 12 ani.[7] De asemenea, cele două partide sunt de acord cu reducerea costurilor la electricitate pentru gospodării și industrie, prin tăierea tarifelor de rețea și a taxelor pe electricitate, și cu continuarea extinderii surselor regenerabile, a rețelei electrice și a soluțiilor de stocare a energiei. În plus, consideră necesar un mecanism de piață [8]pentru capacități și centrale pe gaz ca rezervă pentru sursele regenerabile, pentru a asigura securitatea aprovizionării.

În acest context, se propun instrumente de compensare socială pentru gospodării și industrie în fața creșterii prețurilor la carbon, cu fonduri din Mecanismul Social pentru Climă al UE și venituri generate de prețul CO2, precum și susținerea transportului public și mobilității electrice prin măsuri de sprijin financiar și îmbunătățirea infrastructurii feroviare.

În contrast, CDU/CSU si SPD adoptă poziții antagoniste privind următoarele teme: CDU/CSU vrea să abroge legea de încălzire și să o înlocuiască cu una mai eficientă din punct de vedere al emisiilor, în timp ce SPD vrea doar să o facă mai flexibilă și mai puțin birocratică.[9] În privința energiei nucleare, CDU/CSU susține reluarea funcționării centralelor nucleare, iar SPD vrea eliminarea acestora. Conservatorii preferă extinderea captării și stocării carbonului și valorificarea gazului convențional, pe când SPD nu susține aceste măsuri în aceeași măsură. De asemenea, SPD propune o limită de viteză pe autostrăzi și examinarea zonelor de preț pentru electricitate, iar CDU/CSU respinge aceste idei. Aceste diferențe arată viziuni clare și opuse asupra viitorului energetic și climatic al Germaniei.[10]

În contextul divergențelor interne din Germania, unde CDU/CSU și SPD adoptă poziții antagoniste pe teme energetice și climatice, întâlnirea din 7 mai a.c. dintre președintele Franței Emmanuel Macron și noul cancelar german Friedrich Merz capătă o semnificație deosebită. CDU/CSU și SPD sunt împărțite pe subiecte precum eliminarea cazanelor pe bază de țiței și gaz, energia nucleară și extinderea captării carbonului, iar aceste diferențe reflectă o viziune profund divizată asupra viitorului energetic al Germaniei.

În același timp, Franța și Germania, două dintre cele mai puternice economii ale Uniunii Europene, au avut dezacorduri de lungă durată privind utilizarea energiei nucleare: Franța, pro-nucleară, și Germania, anti-nucleară, au condus grupuri opuse în cadrul Uniunii Europene pe această temă, adesea blocând inițiativele reciproce în Consiliul UE. Însă, viziunea personală a lui Merz, favorabilă energiei nucleare, este văzută la Paris ca o oportunitate de a depăși aceste disensiuni.

Macron și Merz sunt încurajați să coordoneze mai eficient politicile energetice ale celor două țări, promovând un principiu de neutralitate tehnologică, care ar permite Germaniei și Franței să colaboreze mai strâns în promovarea surselor de energie cu emisii scăzute de carbon. Obiectivul principal este ca statele membre ale UE să nu discrimineze între diferitele surse de energie ecologică, ceea ce ar putea ajuta la depășirea blocajelor politice și la consolidarea unui cadru european mai eficient.

Această întâlnire bilaterală, care a fost confirmată după o perioadă de incertitudine, ar putea semnifica o relansare a motorului franco-german,[11] în special pe teme de securitate energetică, suveranitate și competitivitate europeană, aspecte esențiale într-o eră marcată de incertitudini geopolitice și economice. În pofida tensiunilor interne din Germania și a dificultății de a ajunge la un consens pe plan național, Macron și Merz au ocazia de a reseta relațiile franco-germane și de a impulsiona agenda europeană în domeniul energiei și al schimbărilor climatice.

Eșecul inițial și reușita ulterioară a lui Friedrich Merz reflectă nu doar fragilitatea echilibrelor politice din Germania, ci și potențialul unei reorientări strategice majore în leadershipul european. Alegerea sa poate semnala sfârșitul unei perioade de paralizie în cuplul franco-german și începutul unei faze în care Germania redevine un actor proactiv, dispus să își asume riscuri și să definească o agendă europeană mai realistă, tehnologică și centrată pe autonomie. Într-un context geopolitic tot mai instabil, această schimbare de ton ar putea marca revenirea unei Germanii decise să conducă din nou.

Bibliografie:

1. SörenAmelang, Carolina Kyllmann, „Energy and Climate CrunchPoints in German GovernmentCoalitionTalks”, Clean Energy Wire, 27 Martie 2025, www.cleanenergywire.org/factsheets/energy-and-climate-crunch-points-germanys-upcoming-coalition-talks.
2. StefanoPorciello, „France Hopes for Energy Policy ‘Resynchronisation’ WithMerz’sGermany”, Euractiv, 6 Mai 2025, www.euractiv.com/section/eet/news/france-hopes-in-energy-policy-resynchronisation-with-merzs-germany.
3. Caloianu Anamaria Florina, “GermanyIs Back” : Provocările Noii Coaliții În Domeniul Apărării”,Casa Marii Negre, www.casamariinegre.ro/studii/geopolitica/569/germany-is-back-provocarile-noii-coalitii-in-domeniul-apararii.
4. Benjamin Wehrmann, „Germany’s New GovernmentWithBumpy Start AfterMerzNeedsUnprecedentedSecondVote for Chancellor”, Clean Energy Wire, 6 Mai 2025, www.cleanenergywire.org/news/merzs-failure-secure-majority-first-round-chancellor-vote-stuns-germany.
5. Paul Kirby, Jessica Parker, „Germany’sMerzbecomeschancelloraftersurvivinghistoricvotefailure”, BBC, 6 Mai 2025, www.bbc.com/news/articles/cvgp22zlrgko.