Alegerile din Polonia și noua geometrie strategică a Europei de Est

Autor: Caloianu Anamaria Florina

Turul doi al alegerilor prezidențiale din România, primul tur prezidențial din Polonia și scrutinul parlamentar din Portugalia, desfășurate simultan pe 18 mai 2025, au transformat ziua într-un veritabil Super Sunday electoral.[1] Dincolo de simpla coincidență calendaristică, acest moment a evidențiat contrastele și sincopele transformării europene,  cu un Est tot mai marcat de suprapunerea dintre geopolitică, securitate, infrastructură și valori democratice, dar și cu tensiuni în Sud, unde alegerile din Portugalia s-au desfășurat pe fundalul unei crize energetice recente.[2]

De o importanță aparte, în peisajul electoral conturat în zilele premergătoare datei de 18 mai și în evenimentele care au urmat până la turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Polonia, a fost schimbul de mesaje între premierul polonez Donald Tusk și președintele ales al României, Nicușor Dan.

Într-un gest simbolic, cei doi lideri s-au încurajat reciproc, exprimând sprijin față de direcțiile politice asumate de fiecare și subliniind proiectele de țară pe care le reprezintă.[3][4]Această manifestare de susținere nu a fost doar un exercițiu diplomatic, ci un semnal clar al unei apropieri politice strategice între București și Varșovia.[5] Mesajele au venit într-un moment sensibil pentru ambele țări, aflate într-un proces de redefinire a rolului lor în cadrul Uniunii Europene și pe flancul estic al NATO.

Tusk a descris lupta politică internă din Polonia și România ca fiind purtată pe un front comun,[6] în care miza nu este doar cine va conduce, ci ce fel de Europă se va contura în următorul deceniu. El a transmis ideea unei Europe care trebuie să-și recapete capacitatea de a se apăra și de a acționa autonom, inclusiv față de dependența strategică de Statele Unite. Mesajul său, intens marcat de memorie instituțională și apeluri la responsabilitatea civică, a fost completat de poziționarea fermă a lui Nicușor Dan, care, în contextul paradei militare de după alegeri, a reafirmat angajamentul României pentru întărirea parteneriatelor regionale.[7]

Aceste evoluții trebuie privite în cadrul unui context geopolitic mult mai amplu, care relevă atât potențialul, cât și vulnerabilitățile strategice ale Europei în fața provocărilor de securitate actuale. Barry R. Posen, un analist respectat în domeniul relațiilor internaționale și securității, atrage atenția asupra faptului că, în ciuda unui ton adesea pesimist în discursurile politice despre capacitatea de apărare a Europei, continentul beneficiază, în realitate, de resurse militare considerabile.[8] Problema principală nu este, așadar, lipsa mijloacelor, ci deficitul de consolidare și mobilitate efectivă a acestor forțe.

Polonia este identificată de Posen ca un „pilon estic al apărării europene”[9] datorită poziției sale strategice cruciale pe flancul estic al NATO și Uniunii Europene. Această poziție geografică îi conferă un rol esențial nu doar în protejarea propriilor frontiere, ci și în facilitarea unor eventuale intervenții rapide, inclusiv în contextul conflictului din Ucraina, dacă liderii europeni vor decide să adopte o politică mai activă și coordonată în acest sens. Practic, Polonia poate deveni nodul central al unui scut defensiv robust,[10] capabil să asigure stabilitatea regiunii și să descurajeze agresiunile externe.

În acest context, revenirea lui Donald Tusk la putere a reprezentat un al doilea val de terapie prin șoc pentru Polonia, similar cu tranziția dificilă din anii ’90, dar de data aceasta orientat spre abandonarea euroscepticismului și restaurarea imaginii Poloniei ca partener internațional credibil. După ani de guvernare marcată de politizarea justiției și tensiuni cu partenerii europeni, această schimbare a deschis calea pentru reforme profunde menite să reconstruiască încrederea atât pe plan intern, cât și extern. După cum observă cercetătorii Jaroslaw Kuisz și Karolina Wigura, justiția a fost transformată de PiS într-un instrument de control politic.[11] Astăzi, noul ministru al justiției, Bodnar, a demarat reforme rapide, inclusiv aderarea la Parchetul European, o măsură ce mută anchetele împotriva fostului regim în afara influenței interne.

Totuși, aceste reforme vin cu riscuri semnificative: apelurile unor juriști pentru o „resetare completă” a Curții Constituționale pot risca să repete greșelile guvernării PiS, iar alții, precum Ewa Letowska, susțin o abordare mai precaută, menită să evite politizarea justiției, chiar și atunci când reformele sunt bine intenționate.[12] Această sensibilitate a sistemului judiciar în fața presiunilor interne și externe nu este un fenomen izolat, un model similar s-a manifestat și în România,[13] în contextul încercării de deturnare a deciziei din decembrie 2024.

Europa se confruntă acum cu o nouă dinamică a conflictului. Antony Beevor subliniază că invazia Ucrainei a readus în prim-plan ideea că lideri politici puternici, de la Putin la Trump, pot remodela lumea prin decizii unilaterale. În această epocă în care „oamenii mari”[14] rescriu istoria, Europa nu mai poate rămâne un actor pasiv. Super Sunday a fost astfel mai mult decât un simplu eveniment electoral; a fost un moment în care Estul Europei a demonstrat capacitatea de a genera impulsuri democratice, strategice și instituționale de anvergură. Într-o lume dominată de revizionism, repliere și incertitudine, Polonia, România și Turcia reprezintă un posibil motor al unei Europe hotărâte să-și apere viitorul, atât împotriva agresiunii externe, cât și a tendințelor autoritariste interne.

Rezultatul alegerilor din Polonia va fi decisiv pentru menținerea orientării pro-europene și pro-NATO a țării; în acest context, România și Polonia trebuie să instituie rapid un mecanism comun de coordonare pentru gestionarea situațiilor de criză, capabil să funcționeze independent în cazul unei eventuale diminuări a angajamentului american pe flancul estic. Acest grup operativ ar asigura o reacție rapidă și eficientă, reflectând principiul autonomiei strategice limitate propus de experți militari, și ar contribui semnificativ la stabilitatea și descurajarea agresiunilor în regiune.

Concluzii:

Polarizarea și anxietățile geopolitice exploatate de forțele suveraniste reprezintă o amenințare comună atât pentru România, cât și pentru Polonia, subminând coeziunea internă și solidaritatea euro-atlantică. Printr-o campanie comună de comunicare strategică, bazată pe expertiza poloneză în combaterea dezinformării și capacitățile  românești, cele două țări pot contracara eficient propaganda externă și narativele anti-UE. Această colaborare nu doar va reduce vulnerabilitatea față de influențe externe, ci și va transforma emoțiile generate de incertitudini într-un impuls constructiv pentru susținerea valorilor democratice și europene.

Bibliografie:

1. Ardelean, Adrian, „Nicușor Dan, Mesaj Pentru Candidatul Proeuropean La Președinția Poloniei. „Să Repetăm În Polonia Victoria De Săptămâna Trecută Din România”, Europa Liberă România, 25 Mai 2025, romania.europalibera.org/a/presedintele-ales-nicusor-dan-in-polonia-intalnire-cu-donald-tusk-si-participare-la-mitingul-milionului-de-inimi-/33423600.html.
2. Beevor, Anton, „We Are Still Fighting World War II: The Unsettled Legacy of the Conflict That Shaped Today’s Politics”, Foreign Affairs, 13 Mai 2025, www.foreignaffairs.com/world/world-war-ii-antony-beevor-geopolitics.
3.  ***, “Și Polonia Are De Ales Între Europa Și Naționalism. Lupta Pentru Turul II Se Anunță Strânsă”, RFI, 20 Mai 2025, www.rfi.fr/ro/europa/20250520-%C8%99i-polonia-are-de-ales-%C3%AEntre-europa-%C8%99i-na%C8%9Bionalism-lupta-pentru-turul-ii-se-anun%C8%9B%C4%83-str%C3%A2ns%C4%83.
4. Costea, Alexandru, „Donald Tusk, Mesaj De Susținere În Limba Română Pentru Nicușor Dan: „Primarii Din București Și Varșovia...”, Digi24, 14 Mai 2025, www.digi24.ro/alegeri-prezidentiale-2025/donald-tusk-mesaj-de-sustinere-pentru-nicusor-dan-primarii-din-bucuresti-si-varsovia-vor-lupta-cu-aceleasi-pericole-3240561.
5. Posen, Barry R., „How Europe Can Deter Russia: Deploying Troops to Ukraine Is Not the Answer”, Foreign Affairs, 24 Aprilie 2025, www.foreignaffairs.com/north-america/how-europe-can-deter-russia.
6.  Euronews Romania, „Donald Tusk, Mesaj De Susținere În Română Pentru Nicușor Dan: Apărați România Ca Duckadam La Sevilla”, YouTube, 15 Mai 2025, www.youtube.com/watch?v=pq8Ta201z-c.
7. Kuisz, Jaroslaw &Wigura, Karolina, „Poland’s Post-Populist Rehab: How to Unwind an Illiberal Democracy”, Foreign Affairs, 11 Martie 2025, www.foreignaffairs.com/poland/polands-post-populist-rehab.
8. Lupițu, Robert, „Nicușor Dan, Primit La Varșovia De Premierul Donald Tusk. Este Primul Lider European Care Îl Găzduiește Pe Noul Președinte Al României - caleaeuropeana.ro”, caleaeuropeana.ro - Calea Europeana, 25 Mai 2025, www.caleaeuropeana.ro/nicusor-dan-primit-la-varsovia-de-premierul-donald-tusk-este-primul-lider-european-care-il-gazduieste-pe-noul-presedinte-al-romaniei.
9. Fati, Sabina, „Decizia De La Ploiești Anulată: Război Hibrid În Justiție?”, dw.com, 25 Aprilie 2025, www.dw.com/ro/decizia-de-la-ploie%C8%99ti-anulat%C4%83-r%C4%83zboi-hibrid-%C3%AEn-justi%C8%9Bie/a-72356133.
10. Jones, Sam; Henley, Jon; Krupa, Jakur, „Runoffs, Reruns and Rightwingers: Europe’s Electoral ‘Super Sunday’ Explained”, The Guardian, 18 Mai 2025, www.theguardian.com/world/2025/may/14/runoffs-reruns-and-rightwingers-europe-prepares-for-electoral-super-sunday.
11. Young, Holly, „What the Blackout in Spain, Portugal Says About Renewables”, dw.com, 21 Mai 2025, www.dw.com/en/spain-portugal-blackout-renewables-wind-solar-energy-grid-v2/a-72606531.