Ucraina – oglinda electorală (8)

      Analiză USAID privind politica externă în programele candidaților

• Potrivit unei analize privind politica externă în programele electorale ale celor mai bine plasați 10 candidați (Iurii Boiko, Olexandr Vilkul, Anatolii Grițenko, Volodimir Zelenski, Ruslan Koțulinski, Oleg Lianșko, Petro Poroșenko, Igor Smeșko, Iulia Timoșenko, Oleksandr Șevcenko), analiză publicată de Marta Semeriak (Biroul USAID pentru Ucraina și R. Moldova), poziționarea acestor candidați pe diferite tematici de politică externă este exrem de modest reflectată în programele lor electorale; Iurii Boiko se pronunță succint pentru neutralitatea Ucrainei pe arena internațională, Oleg Liașko își limitează componenta de politică externă la cerința privind încheierea unui acord militar direct cu Statele Unite ale Americii, iar restul candidaților descriu în tonuri generale, în programele lor electorale, abordările și propunerile pentru modelarea relațiilor internaționale ale Ucrainei, însă fără a formula planuri concrete de acțiune în sfera politicii externe.
• Relația cu UE: În favoarea aderării la UE se pronunță în principal Petro Poroșenko, Volodimir Zelenski, Iulia Timoșenko, Anatol Grițenko, Ruslan Koșulinski; nu și-au definit poziția Oleg Liașko, Oleksandr Vilkul, Iurii Boiko, Igor Smeșko, Oleksandr Șevcenko. În favoarea unui curs geopolitic către UE se pronunță în programe doar Petro Poroșenko și Ruslan Koșulinski. Poroșenko promite aderarea la UE în 2023. Koșulinski pledează pentru o integrare europeană sistemică. Acesta menționează și varianta unei integrări în cadrul unei posibile structuri Uniunea Baltică-Marea Neagră. Iulia Timoșenko pledează pentru transformarea Ucrainei într-o “țară europeană strălucitoare” și totodată țară membră cu drepturi depline a UE.
• Relația cu NATO: Șase din cei zece candidați se pronunță în favoarea aderării la NATO – Petro Poroșenko, Volodimir Zelenski (aderare prin referendum), Iulia Timoșenko, Anatol Grițenko, Ruslan Koșulinski, Igor Smeșko; doi dintre candidați (Oleg Liașko și Oleksandr Șevcenko) nu menționează nimic despre NATO în programe, iar alți doi (Oleksandr Vilkul, Iurii Boiko) pledează pentru o poziționare a Ucrainei în afara blocurilor militare. Patru candidați menționează în programe cursul euroatlantic al țării. Poroșenko apreciază că după obținerea statutului de membru UE se vor crea condițiile pentru aderarea la NATO; Ruslan Koșulinski intenționează să își concentreze activitățile sale pe obținerea unor garanții clare și condiții de aderare la NATO deja în timpul președinției; Igor Smeșko intenționează să asigure compatibilitatea Forțelor Armate ale Ucrainei cu NATO și evidențiază prioritar necesitatea obținerii Planului de Acțiune pentru Aderare; Vladimir Zelenski susține mișcarea Ucrainei față de NATO și alte organizații de securitate, dar consideră că decizia privind aderarea la NATO trebuie să fie făcută în mod direct de către cetățeni printr-un referendum (notă: Legea referendumului a fost declarată neconstituțională în 2018 și, prin urmare, acest mecanism al exercitării voinței cetățenilor nu funcționează / nu are cadru legal).
• Relația Ucrainei cu SUA: doi dintre candidați se pronunță pentru încheierea unui acord militar cu Statele Unite (Ruslan Koșulinski și Oleg Liașko), iar trei – pentru un parteneriat strategic (Petro Poroșenko, Volodimir Zelenski, Anatol Grițenko), poziții exprimate accidental/conjuctural. Iurii Boiko se pronunță pentru încheierea de parteneriate ale Ucrainei “cu alte state și organizații internaționale” (formulare ambiguă), iar ceilalți candidați nu menționează tema explicit în programe și/sau nu și-au exprimat pozițiile față de această temă. Opt din cei zece candidați nu au înscrisă această temă în programele electorale (excepție fac Oleg Liașko și Ruslan Koșulinski).
• Relațiile cu vecinii: în relațiile cu Rusia, Ruslan Koșulinski se pronunță pentru înghețarea relațiilor diplomatice și economice, Iulia Timoșenko solicită compensații pentru pagubele suferite de Ucraina, Petro Poroșenko și Anatol Grițenko – pentru continuarea politicii de sancțiuni etc. În relațiile cu țările vecine din Vest (România, Polonia, Ungaria, Slovacia), Iurii Boiko se pronunță pentru depășirea divergențelor cu vecinii, Petro Poroșenko – pentru colaborări care să reducă influența Rusiei în regiune, iar Volodimir Zelenski și Anatol Grițenko – pentru relații de bună vecinătate care să ia în calcul interesele naționale ale Ucrainei. Nu și-au exprimat clar pozițiile în acest domeniu Oleg Liașko, Oleksandr Vilkul, Igor Smeșko. Cei mai mulți candidați menționează relațiile cu Rusia în contextul contracarării agresiunii militare în estul Ucrainei. Iulia Timoșenko, Oleg Liașko, Vladimir Zelenski și Igor Smeshko intenționează să solicite țărilor semnatare ale Memorandumului de la Budapesta să își îndeplinească angajamentul față de integritatea teritorială a Ucrainei. Iulia Timoșenko, Petro Poroșenko și Oleksandr Șevcenko intenționează să ceară compensații pentru agresiunea militară rusă și pagubele provocate Ucrainei. Petro Poroșenko și Anatol Grițenko promit, de asemenea, să extindă practicile de colaborare externă pentru a spori presiunea politică internațională, diplomatică și de sancțiuni asupra Rusiei. Volodimir Zelenski numește Rusia stat-agresor și apreciază că, prin urmare, ar trebui să existe o abordare a relațiilor cu acesta, fără a oferi explicații cu privire la mecanismele și mijloacele specifice care vor fi folosite în acest sens. Ruslan Koșulinski intenționează să rupă relațiile diplomatice și economice cu Rusia și să inițieze crearea unui tribunal internațional pentru a investiga crimele împotriva umanității comise de Federația Rusă în timpul agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Programul acestui candidat detaliază în mod sistematic instrumentele și modalitățile de punere în aplicare a politicii sale față de Rusia prin modificarea legislației actuale a Ucrainei.
• Relațiile cu vecinii. Potrivit acestei analize, anii trecuți au fost tensionați în relațiile dintre Ucraina și vecinii săi occidentali. Adoptarea noii legi-cadru privind educația a devenit un declanșator al unei serii de scandaluri diplomatice cu Ungaria și "anxietăți" ale României cu privire la realizarea drepturilor comunității românești în Ucraina, iar divergențele în problemele memoriei istorice cu Polonia vulnerabilizează constant relațiile bilaterale de bună vecinătate între Kiev și Varșovia. Cu toate acestea, niciunul dintre candidați nu a subliniat în mod clar politica sa viitoare cu vecinii “occidentali” ai Ucrainei, care ar trebui să fie principalii susținători ai Ucrainei în ceea ce privește direcția integrării europene a statului.  Iurii Boiko a declarat că dorește depășirea contradicțiilor cu toate țările vecine, dar nu specifică modalitățile necesare pentru a atinge acest obiectiv. Candidații Anatiol Grițenko, Volodimir Zelenski și Petro Poroșenko declară că vor construi relații de bună vecinătate reciproc avantajoase cu vecinii Ucrainei ținând cont de interesele naționale ale Ucrainei. Petro Poroșenko adaugă, de asemenea, că accentul se va pune pe consolidarea cooperării în contracararea răspândirii influenței negative a Rusiei asupra țărilor europene.
• Concluziile analizei: În ciuda faptului că gestionarea politicii externe și a cadrului diplomatic al prezenței Ucrainei în lume reprezintă una dintre sarcinile cheie ale președintelui, candidații au acordat puțină atenție acestui domeniu. Ei au evidențiat în programele lor numai anumite aspecte, chiar dacă importante, ale politicii externe și de securitate a Ucrainei. Acest lucru poate indica faptul că principalii candidați nu au o viziune holistică a provocărilor cu care se confruntă Ucraina astăzi. Vectorul geopolitic al dezvoltării Ucrainei se reflectă în mod clar doar în jumătate din programele analizate ale candidaților: d.e. Anatol Grițenko, Volodimir Zelenski, Ruslan Koșulinski, Petro Poroșenko și Iulia Timoșenko au anunțat continuarea cursului de integrare europeană. Ceilalți candidați sunt prudenți în pozițiile lor privind afilierea geopolitică a Ucrainei. Nu există strategii clare și planuri de acțiune cuprinzătoare privind sfera internațională în programele candidaților. Programele reflectă în principal o direcție a politicii externe de tip reactiv (nu proactiv – variantă care ar fi oferit atât alegătorilor, cât și partenerilor internaționali o idee clară despre rolul pe care Ucraina dorește să îl joace în lume).