Summitul din Alaska – promițător, dar fără rezultate reale
Dorin Melnic
La 15 august a.c. a avut loc mult așteptata întâlnire la nivel înalt între președintele Statelor Unite, Donald Trump, și președintele Federației Ruse, Vladimir Putin. Aceasta s-a desfășurat la baza comună Elmendorf – Richardson din Anchorage, Alaska.
Simpla prezență a liderului rus la acest summit a reprezentat deja pentru el o victorie simbolică – de la un lider disprețuit de majoritatea statelor occidentale pentru lansarea invaziei la scară largă a Ucrainei în 2022, Putin a ajuns să fie primit pe pământ american ca un partener și prieten al Casei Albe.
Deși Trump declarase înaintea summitului că va milita pentru încheierea unui armistițiu între Rusia și Ucraina pe parcursul dialogului său cu Putin, liderul american a părăsit Alaska fără un astfel de acord.
Întâlnirea a durat aproximativ trei ore. Cei doi președinți s-au adresat unui grup de jurnaliști după discuții, cu declarații relativ scurte, pregătite în prealabil.
Putin a declarat că Rusia este pregătită să pună capăt războiului, însă ,,cauzele principale’’ ale conflictului trebuie eliminate pentru ca un posibil acord să fie de lungă durată.
Obținerea unor concesii teritoriale din partea Ucrainei a fost mult timp una dintre precondițiile Moscovei pentru orice negocieri privind un acord de pace. Liderul rus este convins că insistarea asupra acestor concesii, menținând în același timp statul ucrainean sub o presiune militară continuă, este în avantajul său.
Oboseala publică față de război este în creștere în Ucraina, iar Putin speră că o populație demotivată va considera în cele din urmă un astfel de acord ca fiind acceptabil și chiar necesar. Rusia a lansat peste noapte o serie de noi atacuri împotriva orașelor ucrainene, implicând peste 300 de drone și 30 de rachete.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, care a fost exclus de la summitul din Alaska, a susținut ferm că Kievul se opune oricăror concesii teritoriale, căci această decizie ar încălca constituția națională, fiind nevoie de un referendum pentru a aproba modificările granițelor teritoriale ale țării.
La rândul său, Trump a spus că întâlnirea sa cu Putin a fost ,,extrem de productivă, în cadrul căreia ,,s-a convenit asupra multor puncte’’. El a spus că există ,,șanse foarte mari de a se ajunge acolo’’ – referindu-se la un armistițiu – însă a recunoscut că există în continuare subiecte care trebuie dezbătute în continuare alături de Moscova.
Întrebat direct de jurnaliști care este opinia sa față de concesiile teritoriale solicitate de ruși și garanțiile de securitate pe care Statele Unite le-ar oferi Ucrainei, liderul american a spus că sfatul său pentru Zelenski este ,,să fie de acord și să accepte să ajungă la o înțelegere’’.
O altă dezamăgire pentru partenerii vestici ai SUA este că Trump a afirmat totodată că nu va purta dialoguri de afaceri cu Putin până când cei doi nu vor face progrese substanțiale în soluționarea conflictului din Ucraina, însă acest plan a fost oarecum nerespectat, căci liderul rus a declarat pentru jurnaliști după încheierea summitului că a discutat cu omologul său american despre colaborarea lor în sfera tehnologiilor și spațiului.
,,Este destul de clar că investițiile și cooperarea comercială dintre SUA și Rusia au un potențial extraordinar. Mă refer în special la domeniul digital, tehnologiile de vârf, explorarea spațiului și a potențialului oferit de zona arctică’’, a declarat Putin după întâlnire.
La încheiere, cei doi lideri au dat de înțeles că o întâlnire viitoare între ei ar putea avea loc foarte curând. ,,Vom vorbi din nou și probabil ne vom revedea’’, a spus Trump.
,,Data viitoare la Moscova’’, a răspuns Putin în engleză – o propoziție care sugerează că summitul de la Alaska nu a adus informații majore despre șansele încetării tuturor ostilităților pe teritoriul ucrainean, așa cum se aștepta comunitatea internațională.
În concluzie, după întâlnire Trump a transmis public principala sa așteptare: Zelenski și liderii europeni trebuie să ia în calcul concluziile la care a ajuns după dialogul său cu Putin și să accepte o mare parte din propunerile Moscovei – pentru că, după spusele sale, ,,Rusia reprezintă o putere mare, dar ei nu’’. Această abordare poate fi percepută drept o recunoaștere pragmatică a ,,realităților de pe teren’’. Mingea a fost astfel pasată Kievului, Uniunii Europene și NATO. Dacă blocul anti-Rusia refuză să accepte termenii și condițiile Kremlinului, liderul american poate face un pas înapoi și își poate lăsa partenerii occidentali expuși unui risc major de ordin extern.
Summitul ruso-american ne face să înțelegem și un alt aspect al aceleiași conexiuni: ar putea însemna că încheierea războiului din Ucraina depinde acum nu doar de concesiile teritoriale oferite de Zelenski în cel mai pesimist scenariu, ci și de cât de mult sunt pregătite Statele Unite să își mențină statutul de ,,jandarm planetar’’. Cu alte cuvinte, Kievul este prins în scenariul de a primi garanții de securitate din partea statelor membre ale UE, iar dacă acestea nu se impun în fața Rusiei, Putin se va simți încurajat să continue războiul.
