Ucraina, măsuri anti-corupție contestate
Dorin Melnic
Pe 23 iulie a.c., președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat un proiect de lege care urma să slăbească independența organismelor anticorupție din Ucraina, declanșând proteste în mai multe orașe și atrâgând critici din partea comunității internaționale.
Noua lege ar fi acordat procurorului general controlul asupra Biroului Național Anticorupție (BNA) și a Parchetului Specializat Anticorupție (PSA), autoritatea lor generală fiind subminată.
Zelenski a declarat că ambele instituții vor continua să ,,funcționeze’’, dar că acestea trebuie să fie eliberate de ,,influența rusească’’. ,,Organismele noastre de anticorupție și-au arătat ocazional ineficiența. Nu există vreun motiv rațional pentru care diverse proceduri penale în valoare de miliarde au fost ,,amânate’’ timp de ani de zile’’, a adăugat liderul ucrainean.
După adoptarea proiectului de lege, sute de oameni au ieșit pe străzile Kievului pentru cel mai mare protest antiguvernamental de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în februarie 2022.
Demonstrații similare au avut loc și în orașele Lvov, Odesa și Dnipro. ,,Noi alegem Europa, nu autocrația! ,,Tatăl meu nu a murit pentru asta’’ – scria pe afișele ținute de către protestatari.
Mișcarea nu a trecut neobservată nici pe linia frontului, unde armata ucraineană se luptă să țină în frâu forțele rusești. Făcând referire la corupția pe care BNA și PSA au încercat până acum să o eradicheze, Yegor Firsov, sergent-șef al unui pluton de atac cu drone, a declarat că ,,nimic nu este mai demoralizant să vezi că, în timp ce stai într-o tranșee, cineva jefuiește țara pentru care mor frații tăi’’.
Patru zile mai târziu, Uniunea Europeană (UE) a decis înghețarea unui ajutor de 1,7 miliarde de dolari destinat Ucrainei ca urmare a adoptării acestei legi controversate, cu dezamăgirea că, deși Zelenski implementase măsuri pentru a proteja independența BNA și PSA, angajamentul său de a eradica corupția care a afectat țara timp de decenii a pierdut rapid din credibilitate în ochii Occidentului.
Premierul britanic Keir Starmer s-a numărat printre liderii mondiali care i-au cerut direct lui Zelenski să anuleze proiectul de lege și să se asigure că problemele de corupție vor fi abordate corespunzător.
La rândul său, Fondul Monetar Internațional (FMI) a promis că va oferi Ucrainei un ajutor de 15,6 miliarde de dolari, care va fi distribuit pe parcursul a patru ani, atâta timp cât Kievul nu va recurge la astfel de politici anti-democratice.
Pe 31 iulie, Zelenski semnează în cele din urmă o lege adoptată în Rada Supremă care restabilește independența celor două organisme anticorupție, după un vot monitorizat cu atenție. Fiind primul vot transmis în direct de la începutul agresiunii la scară largă a Rusiei, 331 de deputați au aprobat proiectul de lege în două lecturi consecutive, cu niciun vot împotrivă.
Ca răspuns, UE a confirmat că nu va mai îngheța ajutoarele financiare pentru Ucraina, ca urmare a deciziei Kievului de a nu-și mai impune controlul asupra BNA și PSA.
Guillaume Mercier, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, a subliniat că este de maximă importanță pentru Bruxelles să se asigure că Ucraina nu se va abate de la adoptarea reformelor necesare pentru a asigura statul de drept și de a nu-și ,,pune singură piedici’’ în urmarea cursului de integrare în UE.
Orice distanțare de Occident ar fi fatală pentru politica externă a Kievului. Ucraina este puternic dependentă de sprijinul primit în contextul războiului purtat împotriva Rusiei. UE și statele sale membre au pus la dispoziție 180 de miliarde de dolari sub formă de asistență economică, militară și umanitară țării aflate în conflict.
Concluzii:
Chiar dacă această lege controversată a fost retrasă de către administrația ucraineană, încrederea Occidentului în eforturile Ucrainei de a deveni o democrație consolidată va avea de suferit pe termen mediu și lung.
UE a fost destul de aproape de lansarea oficială a procesului de aderare și de deschiderea primei sesiuni de negocieri, în ciuda veto-ului venit din partea Ungariei.
Politicienii care se opun aderării Ucrainei la Uniune, în special prim-ministrul maghiar Viktor Orbán, ar putea folosi regresul Ungariei în domeniul aplicării reformelor anticorupție în propriul său avantaj. Deși Vestul este de părere că ,,negocierile cu Kievul trebuie să decurgă rapid’’, atâta timp cât Ucraina vine cu legi menite să submineze autoritatea BNA și PSA, schimbarea de direcție va duce la compromiterea relației de prietenie dintre Kiev și Bruxelles, mai ales că statele membre ale UE exercitau presiuni asupra lui Orbán pentru a-și ridica veto-ul.
