Tensiuni economice între SUA și Elveția
Dorin Melnic
Pe 1 august a.c., de ziua națională a Elveției, țara a fost “lovită” peste noapte de Casa Albă cu un tarif vamal de 39%.
Această decizie a reprezentat un șoc pentru națiunea alpină. Presa elvețiană preciza că statul era aproape de negocierea cu Statele Unite a unui acord-cadru similiar cu cele încheiate de Uniunea Europeană, Regatul Unit și Japonia, care au stabilit tarife vamale între 10-15%.
Consiliul federal al Elveției a declarat că simte ,,un regret profund că, în ciuda progreselor înregistrate în discuțiile bilaterale și a poziției cooperante a elvețienilor de la bun început, SUA intenționează să impună tarife suplimentare unilaterale asupra importurilor din Elveția’’. A adăugat că se continuă identificarea unei ,,soluții negociabile’’ și că se menține în acest sens legătura cu autoritățile americane.
Adrian Prettejohn, expert din cadrul companiei Capital Economics, un furnizor de top mondial de informații economice independente, a precizat cu tarifele vamale de 39% ar reduce PIB-ul Elveției cu aproximativ 0.6%, cifră care ar putea crește și mai mult dacă sunt incluse și produsele farmaceutice – dar sunt posibile scenarii în care acestea ar putea obține anumite concesii din partea Washington-ului.
Swissman, un grup care reprezintă industriile de inginerie mecanică și electrică, a declarat că ,,nu se aștepta deloc’’ la astfel de măsuri din partea SUA. ,,Este o lovitură majoră pentru exporturile noastre’’, a declarat Jean-Philippe Kohl, directorul adjunct al grupului.
,,Să fim realiști: această decizie nu se bazează pe nicio bază rațională și este total arbitrară. Industria noastră va avea de suferit, mai ales că, în această perioadă, concurenții noștri din Uniunea Europeană au tarife mult mai mici. Ne așteptăm la o creștere slabă, dar fără recesiuni economice în următoarele trimestre’’, a încheiat Kohl.
Noile tarife vamale pentru zeci de țări care nu au convenit încă asupra unui acord comercial-cadru cu Statele Unite au intrat deja în vigoare începând cu data de 7 august a.c. Ținând cont de precedentul stabilit de președintele american Donald Trump pentru modificări de ultim moment ale termenelor limită și acorduri concrete, acest lucru lasă loc pentru ca situația să se schimbe.
În privința Elveției, Casa Albă și-a justificat acțiunile ca urmare a refuzului statului vest-european de a face ,,concesii’’ semnificative pentru eliminarea barierelor comerciale.
,,Elvețienii nu se pot aștepta ca Statele Unite să tolereze o relație economică unilaterală când ei sunt printre cele mai bogate națiuni de pe Pământ’’, a declarat un oficial de la Washington.
Președintele elvețian Karin Keller-Sutter a declarat anterior pentru Reuters că au rămas puține concesii pe care țara le-ar mai putea oferi în prezent, căci importurile din SUA se bucură deja de un acces liber pe piața elvețiană în proporție de 99,3%.
În anul 2024, Elveția a trimis în Statele Unite mărfuri în valoare de aproximativ 65 de miliarde franci elvețieni, adică aproximativ o șesime din totalul exporturilor sale, ceea ce i-a adus un surplus comercial de bunuri cu SUA de aproape 38.7 miliarde de franci. În domeniul serviciilor, a avut un deficit de aproape 20.4 miliarde de franci. Elveția rămâne al șaptelea cel mai important investitor în Statele Unite.
Reamintim că, în mai a.c., Elveția a găzduit la Geneva o întâlnire facilitată între SUA și China, menită să prevină un război comercial între cei doi giganți economici, evenimentul fiind o oportunitate pentru președintele Keller-Sutter să discute cu secretarul american pentru comerț, Scott Bessent – însă eforturile părții elvețiene nu au adus rezultatele așteptate.
Realitatea poate fi mai simplă: Trump era cât se poate de dornic să încheie acorduri importante, însă Elveția nu a reprezentat o prioritate. Nici măcar nu este clar câte discuții au reușit negociatorii comerciali elvețieni să aibă cu omologii lor americani.
În concluzie, indiferent de cât de strânse pot fi legăturile comerciale ale SUA cu partenerii săi (inclusiv cu economii puternice ca Elveția), președintele american va continua să promoveze politici care percep deficitele comerciale – atunci când o țară vinde mai mult în Statele Unite decât cumpără – drept o problemă inerentă pentru Statele Unite, deși aceasta este o opinie care nu este împărtășită pe scară largă de economiști. El consideră că tarifele pot ajuta pe termen lung la protejarea industriei americane, care timp de decenii a pierdut locuri de muncă în favoarea companiilor din străinătate. Se estimează că acest tip de politică economică va continua la Washington pe perioada mandatului președintelui Trump.
