Alegerile din Cehia din 3–4 octombrie 2025 — o răscruce europeană
Alexandru Crenganiș
Cehia se află în pragul unor alegeri parlamentare cruciale, care ar putea redefini direcția politică a țării în raport cu Uniunea Europeană, NATO și conflictul din Ucraina. Parlamentul ceh urmează să fie reînnoit integral — cele 200 de mandate ale Camerei Deputaților sunt puse în joc — iar competiția politică gravitează nu doar în jurul problemelor interne (inflație, creștere economică, cheltuieli sociale etc.) ci mai ales al orientării externe și al angajamentului ceh în proiectul european și transatlantic.
Actuala coaliție de centru-dreapta, condusă de premierul Petr Fiala și alianța SPOLU, a adoptat o poziție clar pro-europeană și pro-Ucraina. Guvernul a suportat costuri politice concrete pentru acest angajament: sprijin militar și umanitar pentru Ucraina, ruperea legăturilor energetice cu Rusia, eforturi de consolidare a apărării și de aliniere la standardele militare și politice NATO și UE.
Altfel stau lucrurile în tabăra opoziției. Andrej Babiš, fost prim-ministru și lider al partidului populist ANO, conduce în sondaje, cu promisiuni de creștere a cheltuielilor sociale, reducerea sprijinului pentru Ucraina și mai multă libertate națională în relația cu UE.
Babiš susține că nu va retrage Cehia din UE, dar vrea ca legile și reglementările europene — mai ales cele privind migrația, politica climatică și integrarea — să existe doar într-o formă acceptabilă pentru suveranitatea națională.
Un guvern condus de Babiš ar putea să reducă implicarea Cehiei în sprijinul militar european acordat Ucrainei și să ducă la adoptarea unor poziții mai critice ale autorităților de la Praga față de sancțiunile împotriva Rusiei. Acest lucru nu ar fi doar un pas înapoi în politica externă cehă, ci ar putea submina solidaritatea europeană în fața agresiunii ruse.
Deși Babiš neagă eventuale simpatii proruse, el a pus recent sub semnul întrebării livrările cehe de muniție pentru Ucraina și s-a pronunțat împotriva extinderii cheltuielilor de apărare în cifrele solicitate de NATO.
Chiar dacă Babiš / ANO câștigă cele mai multe voturi, nu este clar dacă va reuși să formeze o majoritate solidă în viitorul Parlament sau dacă va depinde de partide mai mici sau extremiste pentru sprijin, cu posibile efecte ale temperării radicalismului programatic sau la apariția unor premise de instabilitate guvernamentală.
Președintele ceh, Petr Pavel, ales în 2023 pe baza unui program pro-occidental forte, are un cuvânt de spus în numirea unor miniștri, mai ales cei responsabili cu diplomația și securitatea. El a avertizat că nu va aproba candidați care sprijină ieșirea din NATO sau UE.
Cehia nu este izolată în ceea ce privește creșterea forțelor eurosceptice: alți actori statali din regiune — Ungaria, Slovacia — au adoptat politici critice la adresa Bruxellesului sau a sprijinului militar european comun acordat Ucrainei. O victorie a unei variante suveraniste cehe ar întări curentul eurosceptic în Europa Centrală.
De asemenea, implicarea UE și NATO va exercita presiune asupra fiecărui guvern ceh de a nu derapa prea mult de linia comună europeană, din cauza importanței strategice a regiunii.
Promisiunile populiste de majorări de salarii, reduceri fiscale și creșteri sociale — deși populare și attractive pentru electorat — ar putea destabiliza finanțele publice. Există temeri că Babiš ar reveni la deficite mari și la creșterea datoriei publice.
Pe de altă parte, guvernul actual, implicat în cheltuieli de apărare, a reușit să mențină un deficit relativ modest, sub pragul de 3% din PIB.
Dacă guvernul viitor limitează sprijinul militar pentru Ucraina sau critică sancțiunile UE împotriva Federației Ruse, Cehia ar putea deveni un aliat tacit al liniei mai blânde față de Rusia în UE. Fluxul european de suport pentru Ucraina ar putea fi afectat, iar solidaritatea în fața agresiunii ruse – slăbită.
De asemenea, dacă viitorul guvern refuză creșteri mari ale bugetului apărării sau se răzgândește în menținerea angajamentelor față de NATO, capacitatea Cehiei de a contribui la securitatea europeană va scădea. Asta poate afecta și credibilitatea țării în rândul aliaților.
O alegere a unei coaliții eurosceptice ar trimite un semnal și altor țări UE: că descentralizarea deciziilor, suveranismul și scepticismul față de integrarea tot mai profundă sunt politic viabile. Acest efect de domino ar putea alimenta mișcări similare în alte state.
Cehia nu este singura țară din Europa Centrală și de Est unde direcția proeuropeană a fost pusă la încercare. În România, alegerile parlamentare și prezidențiale din 2024 au demonstrat cât de fragil și contestat poate fi consensul european chiar și într-un stat cu o istorie recentă de integrare.
Deși România a rămas ferm ancorată în tabăra pro-UE și pro-NATO, rezultatele acestor alegeri au arătat că o parte importantă a electoratului este receptivă la mesaje naționaliste și chiar critice față de integrarea europeană. Situația din România a devenit un semnal de alarmă pentru alte state din regiune: chiar și acolo unde orientarea occidentală pare solidă, există vulnerabilități politice și sociale care pot eroda consensul european.
Pentru Cehia, această paralelă este relevantă din două motive:
Similaritatea discursului populist – la fel ca în România, partidele cehe critice la adresa UE folosesc teme de suveranitate și promisiuni economice atractive pentru a-și mobiliza electoratul.
Riscul fragmentării – chiar dacă forțele proeuropene câștigă majoritatea, opoziția eurosceptică poate deveni suficient de puternică pentru a influența agenda publică și pentru a tensiona relația guvernului cu Bruxellesul.
Astfel, experiența românească din 2024 sugerează că, indiferent de rezultatul concret al scrutinului, alegerile din Cehia vor consolida fie consensul european, fie – dimpotrivă – un pol critic care va continua să pună presiune asupra proiectului comunitar.
Concluzii:
Alegerile parlamentare cehe din 2025 sunt mai mult decât o simplă competiție internă: ele reprezintă un test pentru direcția strategică a Cehiei în Europa. Deși nu este probabil să se producă o ruptură bruscă și radicală de Uniune, un guvern condus de Andrej Babiš sau aliați ar putea reduce implicarea cehă în proiectele europene și limitarea solidarității în fața crizelor comune.
Succesul orientării proeuropeane va depinde de echilibrul final în parlament, de rolul președintelui, precum și de presiunile externe (UE, NATO) și interne (electorat, finanțe publice). Dacă Cehia va rămâne un pilon stabil în UE, acest lucru va transmite un mesaj de coeziune; dacă va slăbi legăturile europene, consecințele se vor resimți și dincolo de granițele sale.
