- Circa 83% dintre cetățenii Ucrainei au intenția de a participa la scrutin (cu 4% mai mult decât în ianuarie 2019). Cca 64% declară că vor participa sigur la alegeri în primul tur. Cel mai redus grad de mobilizare se înregistrează în rândul tinerilor (18-25 și 26-35 ani) și în capitală. 82% dintre alegători știu unde se află secția de votare la care își vor exercita dreptul la vot. 45% din votanți declară că au intenția de a vota în tronsonul orar 08.00-12.00. Cca 20% dintre alegători au intenția de a aștepta la secția de votare până într-o oră. 27% dintre persoanele intervievate au declarat că vor vota indiferent de timpii alocați votării.
- Liderii celor mai frecvente acțiuni electorale în teritoriu sunt Petro Poroșenko, Iulia Timoșenko, Oleg Liașko și Volodimir Zelenski. Petro Poroșenko vizitează regiunile țării după următorul model: efectuează deplasări în calitate de președinte, participă la ședințele Consiliilor pentru Dezvoltare Regională împreună cu politicienii și funcționarii locali, iar ulterior derulează întâlniri cu alegătorii în calitate de candidat. Iulia Timoșenko efectuează un turneu electoral în regiuni cu motto-ul “Cred în Ucraina!”. Candidatul Volodimir Zelenski participă la reuniuni alături de colegii săi din Studioul Kvartal-85, prioritar acordând concerte gratuite în diferite regiuni ale țării. Candidatul Oleg Liașko este însoțit la reuniuni de către artiști populari de prestigiu, precum Lilia Sandulesa, grupa FreeStyle etc.
- Doi dintre candidații favoriți la câștigarea scrutinului, Petro Poroșenko și Iulia Timoșenko, au desfășurat mitinguri în capitală. Cel organizat de Petro Poroșenko a fost însoțit de acțiuni de protest împotriva acestui candidat. La acest miting ar fi luat parte, potrivit presei, cca 25.000 de manifestanți (după alte surse media – 40.000 de persoane). La mitingul Iuliei Timoșenko ar fi participat un număr similar de persoane.
- Alegerile vor fi monitorizate de un număr record de observatori – cca 1.500. Ministrul ucrainean de externe Pavel Klimkin a declarat că cei 24 de observatori ruși de pe listele de observatori internaționali ai OSCE nu vor fi acreditați de către autoritățile de la Kiev, în acest sens existând întreaga bază juridică internă pentru decizia menționată.
- Unul din liderii formațiunii “Frontul Popular”, Maxim Burbak, președintele fracțiunii parlamentare a Frontului, a apreciat că în momentul de față funcționează un „virus al populismului”, care afectează marea majoritate a candidaților la alegeri. Aceștia promit creșteri salariale fantastice “chiar de mâine”, reducerea taxelor și impozitelor etc., deși președintele nu are atribuții directe în acest sens. Maxim Burbak: „Candidații manifestă o tendință cronică spre neîndeplinirea promisiunilor, spre a minți și manipula populația”. Potrivit acestuia, “populismul este o formă de război hibrid împotriva Ucrainei, răspândirea acestuia poate distruge Ucraina”.
- Potrivit unui sondaj realizat de Grupul sociologic Rating, 17% dintre locuitorii capitalei Ucrainei, Kiev, cred că alegerile vor fi câștigate de Petro Poroșenko, 22% – de Iulia Timoșenko. În ultimul an s-a dublat numărul celor care mizează pe Iulia Timoșenko. Doar 5% dintre persoanele intervievate cred în victoria lui Zelenski la alegeri. Dintre locuitorii Kievului care vor participa la alegeri, 20,4% vor vota pentru Iulia Timoșenko, 15,7% pentru Petro Poroșenko și 13,5% pentru Volodimir Zelenski. Alte ratinguri: Anatol Grițenko – 8,4%, Iurii Boiko – 7,7%.
- („Libertatea Cuvântului”, Cernăuți): Candidatul Vladimir Zelenski conduce detașat cursa electorală. 34% din ucrainenii declarați deciși sunt gata să-l voteze pe Zelenski, arată datele unui sondaj realizat în luna martie a.c. de organizația „Peredovi Pravovi Inițiatyvy”. Acesta ar avea cel mai mare sprijin în regiunea Dnipropetrovsk, unde aproape 46% dintre respondenți au declarat că-i sprijină candidatura. Mai mult de 40% din respondenții din regiunile Sumî, Harkov, Zaporijie au declarat că sunt gata să voteze pentru Zelenski. În același timp, potrivit sociologilor, ratingurile ex-premierului Iulia Timoșenko și actualului șef al statului Petro Poroșenko sunt în scădere. Actualul președinte este susținut de 14.22%, iar Timoșenko – de 12.9%. Iurie Boiko este susținut de 11,1% din respondenți. Pentru ceilalți candidați sunt gata să voteze mai puțin de 7%. 70% din alegători sunt gata să voteze pentru Vladimir Zelenski în al doilea tur, indiferent de cine va fi rivalul său (sondajul a fost efectuat în perioada 16-17 martie a.c.; marja de eroare este de 1,5%).
- Potrivit sondajului Greenberg Quinlan Rosner – InfoSapiens (a se vedea “Oglinda electorală 7”), prognozele pentru turul al doilea se prezintă astfel: Zelenski – Poroșenko 52% vs 44%; Zelenski – Timoșenko 55% vs 41% (sondaj realizat în perioada 23 februarie – 3 martie, cu marjă de eroare de 3,6%).
- În cadrul unui interviu acordat postului de televiziune Ucraina, candidatul Petro Poroșenko a declarat că “imediat după alegerile prezidențiale” va începe procesul de revenire a Peninsulei Crimeea în componența Ucrainei: “Nu suntem nici pentru compromisuri nici pentru înțelegeri oculte. Crimeea se va întoarce la Ucraina. Vom face tot posibilul pentru ca acest lucru să se producă cât mai curând. Am auzit numeroase declarații ale președintelui Putin conform cărora acest lucru nu se va realiza până la alegeri, pentru că el speră că va fi ales alt președinte în afara lui Poroșenko și noua putere ucraineană va cădea în genunchi în fața lui și îi va dărui Crimeea”.
- Candidatul Petro Poroșenko a declarat că principala sarcină a puterii de la Kiev este să nu permită invalidarea alegerilor. Acesta a cerut ucrainenilor „să nu predea țara populiștilor și marionetelor oligarhilor albi”. Petro Poroșenko: „Rezultatele acestor alegeri vor arăta dacă țara va continua cu adevărat cursul de independență față de Rusia”. Acesta a afirmat totodată că „numai NATO poate asigura ieșirea Ucrainei de sub sfera de influență a Rusiei” și că „acei candidați care tac în privința NATO și care nu au menționat clar în programele lor electorale necesitatea aderării Ucrainei la Alianță sunt gata să trădeze interesele naționale sau să le negocieze cu inamicii”.
- Iulia Timoșenko a declarat în cadrul mitingului său electoral de la Slaviansk, regiunea Donețk, că „numai unirea tuturor ucrainenilor poate contribui la realizarea păcii în regiune. Noua putere de la Kiev va recupera teritoriile aflate în război prin atragerea de partea Ucrainei a partenerilor internaționali. Imediat după alegeri vor începe negocieri privind încheierea păcii în condițiile părții ucrainene și într-un nou format, la care vor participa numai cei care au dat Ucrainei garanții de securitate. Strategia noastră și calea către pace este Memorandumul de la Budapesta”. La mitingul respectiv ar fi participat cca 10.000 persoane.
- Candidatul Iurii Boiko (candidat al Platformei de Opoziție – Pentru viață!) a semnat un Memorandum de colaborare cu Federația lucrătorilor din Ucraina și a declarat că trebuie ca Ucraina să revină la piața rusească de produse și servicii. Iurii Boiko: „În Radă sunt declarații dure că Rusia este agresor și așa mai departe. Încă schimburile comerciale cu Rusia au crescut în 2018 până la nivelul de 12 miliarde dolari și cresc în continuare. Soldul este în favoarea Rusiei cu cca 3 miliarde dolari”.
- Reprezentantul președintelui Ucrainei în Rada Supremă, Irina Luțenko, a declarat că proiectul Legii privind asigurarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat va fi adoptat în Parlamentul ucrainean spre sfârșitul lunii în curs, până la primul tur al alegerilor. Acest lucru va confirma suplimentar, potrivit acesteia, că Petro Poroșenko și-a realizat planurile sale privind armata, limba și credința. Experții ucraineni apreciază că alegațiile doamnei Luțenko ar confirma, de facto, utilizarea în scop electoral, de către acest candidat, a temei delicate a limbii ucrainene, în condițiile în care proiectul de lege menționat a provocat nemulțumiri sistemice ale minorităților maghiară și românească din Ucraina. Notă: Proiectul de lege se află în momentul de față în dezbatere în Rada Supremă, iar amendamentele la acesta (în număr record de cca 2.600) sunt respinse pe bandă rulantă. Astăzi au fost reluate dezbaterile începând cu amendamentul nr. 490.
- Potrivit presei ucrainene, candidatul Serghei Taruta ar fi cheltuit până în prezent minimum 150 milioane de grivne pentru campania electorală (dintre care cca 130 milioane pentru reclamele la televiziune în perioada 2018-2019) înainte de a-și declara public spriijnul său pentru Iulia Timoșenko. În aceste condiții, potrivit organizației ‚Cesno”, nu sunt clare condițiile în care acesta și-a negociat sprijinul pentru candidatul Iulia Timoșenko.
- Potrivit politologului Konstantin Bodnarenko, președintele Fundației “Politica ucraineană”, sprijinirea candidaturii Iuliei Timoșenko de către candidatul Serghei Taruta are rolul de a credibiliza și legitima candidatura acesteia în regiunile din estul și sudul țării, unde s-ar putea tranșa în favoarea acesteia lupta pentru accederea în turul al doilea al alegerilor dintre Petro Poroșenko și Iulia Timoșenko.
- Potrivit Nadejdei Savcenko, deputat (acum independent) în Rada Supremă, (fost) erou ucrainean aflat în momentul de față în centrul unui uriaș scandal intern privind proferarea de amenințări la adresa Radei și posibila pregătire de atentate la Kiev, în cursul acestei campanii candidatul Volodimir Zelenski ar putea trăda interesele sale personale în favoarea Iuliei Timoșenko, iar eventuala alegere a acesteia ar duce la „moartea națiunii ucrainene”. Acest motiv ar putea justifica liniștea cu care candidatul Iulia Timoșenko tratează aceste alegeri. Nadejda Savcenko: “Timoșenko este acum liniștită precum moartea. Știe ea ceva ceea ce noi, ucrainenii, nu știm. Alegerea lui Poroșenko înseamnă război și noi stări marțiale. Alegerea lui Zelenski – trădare și predarea intereselor către Timoșenko. Alegerea Iuliei Timoșenko – moarte rece și cinică a națiunii ucrainene”.
- Politologul rus Stanislav Belkovski apreciază că Zelenski “o va mânca pe Iulia Timoșenko”, al cărei rating ar fi căzut foarte mult față de decembrie 2018: „Crește nivelul isteriei în cercurile politice ucrainene. Dacă Zelenski nu ar fi participat la alegeri, cel mai probabil Iulia Timoșenko le-ar fi câștigat. Zelenski este gata să câștige pentru că nimeni nu îl confruntă, toți îl percep ca fiind lipsit de seriozitate”.
- Potrivit analizei politologului Vitalii Portnikov, „noul președinte ales al Ucrainei va fi nevoit fie să se lupte cu Rusia, fie cu propriul popor”. Acesta a prezis puternice violențe stradale după alegerea președintelui. Potrivit acestuia, „Zelenski reprezintă în acest moment expresia dorinței naturale de pace și liniște a unei populații obosite de război, însă această pace pur și simplu nu va exista”.
- Adrian Karatnițki, co-director al Inițiativei Ucraina în Europa, a declarat că Petro Poroșenko ar fi una din ultimele șanse ale Ucrainei de a evita apropierea de Rusia. Potrivit acestuia, Moscova face tot posibilul pentru a evita alegerea lui Poroșenko și a aduce la putere un guvern mai puțin anti-rusesc: “Pentru Putin nu este important cine este președinte, ci este important ca acesta să nu fie Poroșenko. Victoria unuia dintre candidații Zelenski sau Timoșenko ar putea destabiliza situația în Ucraina și ar putea deschide porțile pentru o mai mare influență a Rusiei”.
- Recent, politologul pro-Poroșenko Oleksandr Palii a declarat că „viitorul președinte al Ucrainei trebuie să fie ucrainean și creștin” și că „în nici un caz nu îi va vota pe Zelenski și Timoșenko din această cauză”, făcând aluzie directă la presupusele rădăcini/origini evreiești ale acestora. Potrivit experților independenți, gestionarea temei antisemite de către diferiți susținători ai candidatului Petro Poroșenko ar avea girul acestuia, pentru a fi folosită ca instrument electoral împotriva principalilor săi contracandidați. În acest fel s-ar consolida ratingul lui Poroșenko în bazinele electorale naționaliste.
- („Libertatea Cuvântului”, Cernăuți și Centrul Media „Bucpress”, Cernăuți): Artiom Filipenko, expert ucrainean, director al Agenției informaționale „Kontext” din Odesa (de curând asociat Centrului naţional de studii strategice, un think-thank apropiat de preşedinţia ucraineană) a formulat următoarele evaluări: „Miza alegerilor este foarte importantă, mai ales în contextul în care, conform Constituţiei ucrainene, chiar preşedintele este cel care dă tonul în politica externă şi de apărare, iar Federaţia Rusă îşi doreşte din răsputeri o schimbare a direcţiei actuale a Ucrainei. Se ştie că Vladimir Putin a declarat că este gata să discute cu oricine în afară de Poroşenko. Aşa că am putea spune că în acest scrutin de fapt se decide viitorul războiului din Donbas, relaţia ulterioară cu Rusia şi viitorul Crimeei. Pentru mulţi, dilema este următoarea: fie învinge direcţia proeuropeană, fie se produce o revenire la poziţia de până la 2014, dar într-o variantă mai proastă chiar... Intriga esenţială e cine va ieşi în turul doi. În mod sigur, va ieşi Zelenski şi, respectiv, în turul întâi se va decide poziţia a doua: Poroşenko sau Timoşenko. La fel, importantă este şi întrebarea pe cine va sprijini în turul doi fiecare dintre ei... Despre Vladimir Zelenski se crede că îl are în spate pe cunoscutul oligarh ucrainean Igor Kolomoiski, iar acesta o sprijină parţial şi pe Iulia Timoşenko, fiind în opoziţie faţă de Poroşenko. Prin urmare, există şi o componentă semnificativă legată de lupta unei părţi a oligarhiei ucrainenene împotriva actualelor autorităţi reprezentate de Petro Poroşenko. Pentru Zelenski este gata să voteze şi electoratul pro-rusesc”... Potrivit expertului ucrainean, nici unul dintre candidaţi nu recunoaşte direct că susţine Rusia pentru că „în condiţiile actuale, o astfel de poziţie ar fi sinucigaşă pentru oricare dintre ei. Întrebarea în cazul dat e alta: ce vrea de fapt Rusia şi cine dintre competitorii politici ar putea răspunde acestei dorinţe. Iar noi ştim că Rusia vrea să-şi subordoneze Ucraina cu mâinile politicienilor ucraineni. Şi, de exemplu, Iulia Timoşenko avansează în acest sens ideea reluării unui format mai vechi de negocieri, numit „Memorandumul de la Budapesta”, aşa-zisul „Budapesta plus”. ”Zelenski, pe de altă parte, nu are nimic similar în program, în schimb are foarte mult populism, foarte multe promisiuni de majorări de pensii şi salarii, foarte multă retorică patriotică – lozinci „pro-Ucraina”, sub acoperirea cărora se poate realiza foarte bine scopul Rusiei de a frâna mişcarea Ucrainei spre UE şi NATO şi de a stopa reformele din apărare... Punctele slabe ale lui Petro Poroşenko sunt progresele slabe în lupta cu corupţia şi profilul lui de oligarh... Pe de altă parte, victoria lui Zelenski ar putea însemna trecerea la un sistem parlamentar de guvernare similar celui moldovenesc, care însă nu va rezulta din atingerea unui consens la nivelul societăţii, ci din interesul unui anumit cerc de oligarhi de a neutraliza puterea preşedintelui. Prin urmare, nu e o variantă tocmai potrivită. În general, concluzia de bază este că un prognostic clar la ora actuală e nerealist”.
