Ungaria își consolidează eforturile diplomatice pe plan regional
Dorin Melnic
Recent, Ungaria a hotărât să-și unească forțele cu Republica Cehă și Slovacia pentru a forma o alianță informală sceptică față de Ucraina în cadrul Uniunii Europene.
Premierul maghiar Viktor Orbán speră astfel să ajungă la o înțelegere cu Andrej Babiš, al cărui partid populist de extremă dreaptă ANO a câștigat recentele alegeri parlamentare din Cehia, precum și cu premierul slovac Robert Fico, pentru a-și alinia pozițiile față de încercările Kievului de a parcurge în mod accelerat calea integrării europene.
Deși o alianță politică formală solidă este încă destul de departe de a se forma, aceasta ar putea împiedica semnificativ eforturile Bruxelles-ului de a sprijini Ucraina militar și financiar.
,,Cred că vom ajunge să cooperăm’’, a declarat Balázs Orbán, purtătorul de cuvânt al prim-ministrului ungar. ,,Va fi pe modelul Grupului de la Vișegrad (V4)’’.
Înființat în 1991 ca o platformă de cooperare regională de către Ungaria, Slovacia, Cehia și Polonia, grupul V4 s-a bucurat de popularitate în timpul crizei migrației din 2015, când membrii săi s-au opus împreună planurilor UE de relocare obligatorie a refugiaților și au promovat politici sociale conservatoare.
Această alianță s-a divizat de facto după invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, Varșovia susținând poziții agresive față de Moscova, iar Budapesta adoptând o poziție opusă.
Un nou V4 ar putea avea de fapt trei membri. Actualul prim-ministru de centru-dreapta al Poloniei, Donald Tusk, este ferm pro-Kiev și este puțin probabil să intre în vreo alianță cu Orbán.
Totuși, Fico și-a exprimat în repetate rânduri criticile la adresa Ucrainei, numind-o “o țară complet coruptă”, dar nu a susținut în majoritatea timpului cererile Ungariei de a impune măsuri de blocadă împotriva regimului de la Kiev la nivelul UE.
În privința lui Babiš, devenit între timp noul premier al Cehiei, acesta s-a pronunțat împotriva finanțării livrării de arme către Ucraina din bugetul statului ceh și este gata să blocheze orice inițiativă privind ajutorul militar pentru Kiev. Unii analiști politici se așteaptă însă ca Babiš să își modereze retorica de campanie după preluarea mandatului de prim-ministru.
Pentru a-și consolida de acum poziția în această nouă alianță, Orbán a lansat o petiție în rândul cetățenilor săi împotriva ,,planului de război’’ al Bruxelles-ului – o inițiativă europeană de apărare care include sprijin financiar pentru Forțele Armate ale Ucrainei (FAU).
La 2 octombrie a.c. a avut loc un summit al Comunității Politice Europene la Copenhaga, unde s-a discutat despre consolidarea FAU și situația de securitate de pe continent.
La summitul respectiv, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Ungariei să asculte cerințele președintelui american Donald Trump și să refuze achiziționarea de resurse energetice rusești. În opinia sa, veniturile din petrol și gaze finanțează Kremlinul, iar europenii ar trebui să își reducă dependența de aprovizionare cu energie din Rusia.
Premierul ungar a refuzat să se simtă intimidat. Pe 7 noiembrie a.c., Orbán s-a întâlnit cu Trump la Washington, iar liderul american a acceptat în cele din urmă să scutească Ungaria de sancțiuni pentru achizițiile continue de resurse energetice rusești timp de un an.
Acest lucru vine după ce SUA a inclus efectiv pe lista neagră două dintre cele mai importante companii petroliere din Rusia luna trecută, Lukoil și Rosneft, amenințând cu sancțiuni asupra celor care cumpără de la ele, în cadrul unui efort al Casei Albe de a constrânge Moscova să negocieze un acord de pace cu Kievul.
Budapesta a fost de acord să cumpere gaze naturale americane în valoare de câteva sute de mlioane de dolari ca parte a acestui compromis, dar tranzacția respectivă este deja primită negativ în multe capitale europene, majoritatea opunându-se de mai mult timp poziției prietenoase a Ungariei față de Rusia.
În concluzie, nu putem nega că Orbán nu este un strateg calculat în încercările sale de a-și înainta propriile obiective de politică externă pe continent. Profitând de prezența sentimentului eurosceptic în Cehia și Slovacia, premierul maghiar speră ca V4 să își recapete valoarea strategică de altădată (chiar și cu un membru în minus), deși acum miza principală nu mai constă în combaterea crizei migranților prin refuzul a primi refugiați pe teritoriul țărilor membre, ci menținerea unei relații economice și politice echilibrate cu Federația Rusă – care înseamnă automat nesprijinirea Ucrainei în eforturile sale de a învinge statul agresor. Deși Orbán beneficiază de prietenia sa cu Trump pentru a se opune criticilor Bruxelles-ului, acesta este așteptat de un test electoral major în aprilie 2026, în care alegerile parlamentare vor decide dacă Ungaria își va menține actualul curs politic sau va încerca să adopte o relație de reconciliere cu Uniunea Europeană.
